![]() Grana di vita |
RITTRATU O quant’he bella e alta la to fronte Pare la neve chi stà su l’altu monte E di zuccaru e di mele E di latte pura fonte O li to ochji so duie perle lucenti Quand’e tu guardi ferisci a tutti quanti Ferisci vechji e zitelli Li ricchi e li puvarelli O la to bocca chi di zuccaru he piena Quandu la vegu mi discioglie ogni vena Per un basgiu sulamente Feria un annu di catena O le to mane so duie mani fatate Un sanu tene chi penne dilicate E poi quand’ella scrive Pare un’anghjula chi ride Li to capelli tirati a fili d’oru Quandu li vegu, cara, mi ne innamoru Per tuccalli solamente Feria un annu di purgatoriu O tuttu l’oru quellu di la turchia Cun tuttu quellu di la culunaria Un abbasta per pagalla, Cara, la to simpatia… A GRANA A grana di u tempu viaghja incù u ventu E cusi pà andà a l’alba di u tempu Si ne và a campa a l’alba di u tempu Ascolta ziteddu di a vadella Un vali a pena di susciulà A vita di puglia ci voli a lasciala Pà andà puri à quiddu valdu A grana di u tempu viaghja incù u ventu E cusì pà andà a l’alba di u tempu Si ne và à campà a l’alba di u tempu In u valdu canta la campagnola A u spirionu di a to vita Una bianca culumbula bia una goccia E pò fala pà una sposta A grana di u tempu viaghja incù u ventu E cusì pà andà a l’alba di u tempu Si ne và a campà a l’alba di u tempu Canzona chì trinna lu me cori E chì sumidda à una storia Voci chì parti à zappudà Eppò sumina a grana d’amori A grana di u tempu viaghja incù u ventu E cusì pà andà a l’alba di u tempu Si ne và a campa a l’alba di u tempu PAISUCCIU A mezu a muntagna aghju lu me paisucciu C’he fiumi e castagni e a natura spampanighja Vicinu a me casa aghju lu me focu di vita E la me spiranza brusgia u lume a l’infinita A meza la via di dulceza binadetta Cresci una filetta chi fiurisci pa una festa Nantu a la campana s’he pisatta una stedda Idda chjocca sempri a listessa riturnedda In u me paesu e in lu me amori Sbuccia una surghjenti e chi si spiccia in me A mezu a muntagna aghju lu me paisucciu C’he fiumi di vita e a natura spampanighja A Mossa S’hè mossu un vichjuleddu una mattina da cul’ansù Dicia sò tantu fieru d’essa incù tè ò ghjuventù A circustanza chjama è s’idda chjama ancu di più Se forza è curaghju u supranu mi voli lascià prontu mi truvaraghju par u sustegnu è par pruvà Chì ghjenti senza pinseri oghji ind’è noi ùn ci n’hè più Ghjenti senza pinseri ùn ci ne sarà mai più Cusì dicia u vechju chì vistu n’avia tanti più Sò certu chì parechji in u me rughjonu inssù Dicini chì sò pazzu d’essa incù tè ò ghjuventù Mà sò chì tù vol’essa u versu ch’iddi ùn ani più E ne sò bè cunvintu chì a più sana oghji sì tù E ch’ai fattu manera è ti ringraziu ghjuventù Ghjenti senza pinseri ùn ci ne sarà mai più Populu m’ai intesu è si oghji u turmentu hè di più Segnu chì u casticu hà resu vita à i to virtù Si biotani i paesi quandu cundanna a ghjuventù Si biotani i paesi è eccu una prova di più Chì a mossa s’hè stesa è com’ella mi dici tù Chì ghjenti senza pinseri oghji ind’è noi ùn ci n’hè più Ghjenti senza pinseri ùn ci ne sarà mai più MIMORIA ZITIDDINA A mimoria qualchi volta Quandi u tempu sumina Veni a faci a so colta Ni locca di a zitiddina E cusi chi ugni tantu Ni semu tutti stunati Di ritruva ugni tantu E i nosci ghjocca sagrati Quiddu batellu di scorza Cuntitaia i nosci standi Ci paria u mari forza A cistara in petra tonda Na noscia tar in furori Chi nascia d’altri monda Fughjticci come l’ori Tribulati come l’onda Avigniamu i nida E fughjani l’aceddi Ungnunu facci a vita E pa ghjunghja in i chjuseddi Praticaiam’a chjusi ochja I stritti lamaghjunosi E di li tinti vinochja Mancu’n’eramu pietosi Macchja Machja corsa disbitatta pienghji u to mal’distinu Da lu focu arruvinata t’ani minatu n’u spinu Mà si leva a ciucciata machja corsa disbitatta Mà si leva a ciucciata machja corsa disbitatta Lingua corsa di l’antichi da u frusteri calcicata U to branu dà piu spichi a to voci hè incamurrata Ma i pastori i to amichi lingua corsa di l’antichi Ma i pastori i to amichi lingua corsa di l’antichi Populu corsu addupiatu comu farè à campà Se a morti cundanatu a quali ti voli fidà O chi sarà u to piccatu, populu corsu addupiatu O chi sarà u to piccatu, populu corsu addupiatu Ma ci si tu l’incarciaratu O ci si tu u machjaghjolu U nosciu populu ammazzatu lingua e furesta so in dolu Ma tuttu sarà salvatu ci si tu l’incarciaratu Ma tuttu sarà salvatu ci si tu l’incarciaratu Ci si tu l’incarciaratu E si leva la ciucciata E si leva la ciucciata Come Come un caminu in a muntagna E chi codda a u distinu Di l’antica spiranza Come un prighjuneru incatinatu E chi spera in a ghjustizia Pà a vita di l’umanu Come una tarra di a tradizioni Operai e paesani Patriotti di a nazioni Come un son di cornu pà i muntagni E chi chjama a l’isulanu Pà a so libartà Come Corsica noscia Svighjata a tempu Pà u viaghju di a storia E avà canti a to gloria Come una tarra di a tradizioni Operai e paesani Patriotti di a nazioni ADDIU U ME RUGHJONU Quandi l’ultimu batellu Si stacca da la calata Tandu pienghj in Cursichella Ugni mama adulurata Ugni mama adulurata Quandi u tenaru vaghjimu Arrughjnisci a machja Ti ni va frateddu corsu A stintà a to vitaccia A stintà a to vitaccia Da u rughjonu sarrincu Movi come rundinedda U fiddolu fiori di casa Spiranza di mamaredda Spiranza di mamaredda O lu me nidu sbiutatu Indu so i piulacona Chi lu bramu imbalsamatu A missu in ni to rughjona A missu in ni to rughjona Quandu i to monta turchini Svaniscini a l’abuccata Alta-Rocca u me locu Adiu pà un’anata Adiu pà un’anata SONIU DI VITA Fala l’aria fina, fina i piaghji Cori l’acqua linda e s’empi u raghju Antonu e Andria a mezu a finaghju Trattani e furlana in mesi di maghju Trattani e furlana in mesi di maghju L’arghja a u sulivu aspetta a branata Badda ancu lu granu ch’a trovu l’annata Prontu e u mulinu e u mulinaghju Aversa lu vicu e canza u rutaghju Aversa lu vicu e canza u rutaghju Suttu a i nosci cristi c’he capre e capraghju C’he boia impaghjiatti a u beddu pilaghju A nivi in punti ramenta a frivaghju Spunta e a natura chi ci da curaghju Spunta e a natura chi ci da curaghju Dopu a quissu saltu in nu tempu passatu Induva a vita schietta s’he addurmintata Era cusi bedda quissa suniata E incu lu rigrettu mi socu svighjatu E incu lu rigrettu mi socu svighjatu I PRINCIPI I principi di a tarra Incu i so mani di farra Tanti puvari ghjenti Briachi da u pientu So barbari pultroni Chi ci danni illusioni Pò cu i so battagliona Ci tenini a frascona Ci tenini a frascona Si principi fiurocci Chi alzani a voci Passani u so tempu Fiurindu i munimenta Si ghjentareddi assesti Tichji di sague unestu Adoprani di a buccia Pò findu a so via Ni ridini di a sorti Di i ghjenti chi so morti Di i ghjenti chi so morti Si principi smaniosi So tutti quantu sposi Ani sempri manenti L’armati prurinenti E incu l’arti e lu tempu Allestrani i ghjenti E pò tutti in armunia Tremani di pazzia Tremani di pazzia Si strazzi senza loccu Chi ascendini ugni foccu Tumbani incu sapienza U fruttu di li cuscienzi Ma quandu u carcu e grevu Scumpiaremu st’allevu Un stà Populu stesu Quandi a vita e presa Un stà Populu stesu Quandi Nazioni e presa |