Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
L'arcusgi di Pasquale - Canzone Corse

L’arcusgi di Pasquale

L’arcusgi


L’arcusgi di Pasquale
L’arcusgi Di Pasquale

Simu al principiu di maghju, in
l’annu mille settecentu sessanta nove
A vecchja carchera l’aghju, è a mio mente si move
Un aghju che vint’anni, u stilettu hè arrudatu
Ingutuppu qualchi panni, l’arcusgiu hè stughjatu …


U sonu di u culombu introna la custera 
Ci chjama lu ribombu sott’à cara bandera 
Vicin’hè lu nemicu per piglià la Nazione 
A retita di l’anticu ci dà mille ragione


Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale
Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale


Cara sposa ti basgiu mi ne vò à la guerra
Dammi mondu curagiu per salvà la mio terra
Paura ùn avemu di’ssa razza odiosa 
Di for’a punteremu cun l’armata gluriosa


Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale
Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale


Diu vi salvi Regina cantan’i partigiani
Sperendu la ruvina di ‘ssi rugnosi cani
Mor’ùn aghju primura s’ell’hè per u paese
Benchè risent’asprura di cumbatt’u francese


Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale
Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale


S’avvicina l’albore u sguard’à l’orizonte
Zirighend’u furore e milizie sò pronte
In fondu di e valle si sente cum’un frombu
Eccu e forze di u male femu scuppà lu piombu


Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale
Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale


Dumane in Ponte Novu
Contr’a sottumissione
Seranu à lu provu
L’Arcusgi di a nazione


Askatasunera

Quale si ? Eskualduna naiz
D’induve si ? Mendiko gizon naiz
U to paese, cumu si chjama ?
Euskadi ene herria da


Nor zara ? Eiu so corsu
Nungoa zara ? Vengu d’un paisolu
Zein da zure, Herriaten izena ?
U mo paese, Ghje CORSICA


Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera


U populu corsu, Campa di stonde amare
D’ii nostr’antenati, A lingua si more
L’usu nustrale, Di campà
Senza rivolta, Smariscerà


Baita, Nere herrian
Bainan euskara, Beti bizi da
Eskualdunak izan, Nahi dugu
Presoak etxean, Nahi ditugu


Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera


Ghje ora ava, Tutt’inseme
Per noi, Di custrui l’avvene
E di lottà, Senza piantà
Sin’à l’alba, di a Liberta


Jeiki jeiki, Denak extean 
Orain ibili, Gara bidean
Haurrek gurekin, Herriarentzat
Eskuz esku, Askatusunera


Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera


Stonde D’invernu

Un soffiu scherzosu, spettina a furesta
È culurisce d’oru, u circondu in festa
U cantu di a spiccia, à l’onda cristallina
Ribomba per i chjassi, à l’ore matutine


Si chjosi abbandunati, bagnati di silenzii
Ci portanu à u core, u pesu di l’assenze
Nuttate bughji tremi, scappate da l’infernu
Lampanu pè i chjassi, u soffiu di l’invernu.


A corsa di u tempu, carreghja i so misteri
Trascinendu cun ellu, tant’ore furestere
E’sse stonde ferite, ch’ùn volenu mai more
Sò tizzoni di scopa chì brusgianu u mio core


Passanu e serate, di capu à lu caminu
A carezzà lu focu, chì conta u destinu
D’una stagione compia, chì sà chì s’avvicina
U soffiu veranincu, chì pichja à a marina.


A natura imbriscia, di canti rallegrita
Una terra si spanna, è fascia e so ferite
Una vita rinasce è porta pè dumane
E ragione di luttà, in core di l’umanu.


Ponte Nostru

In stu locu fasciatu di dolu
Ci corr’un furiosu fiume Golu
Chì strascina in lu so andà
U ricordu d’una gattiva stonda
Tutti li suldati di a nazione
Ricusendu a sottumissione


Facenu faccia à l’armata francese
Per salvà u nostru paese
Di pettu à lu dulore è à la morte
Sperendu scunghjurà la sorte
Sò cascati per l’indipendenza
Senza perde fede ne sperenza


In l’acqua fangosa insanguinata
Hè sparita a vittoria, a sunniata
Ma sventuleghja sempre a bandera
Cum’un’eterna ragiò di sperà
Ma sventuleghja sempre a bandera
Cum’un’eterna ragiò di sperà


Esse

Sta manu sempre tesa,
Chì cundanna l’offesa
Quand’inghjustizia pesa.
Esse


Pè quellu chì palesa,
A lampanella accesa,
Sopra l’usciu, appesa.
Esse


Sta spalla chì succore,
U pesu di u dulore,
Quandu fughje l’amore.
Esse


Stu calore umanu,
Chì suprana l’affannu,
Quand’omu hè luntanu.
Esse


Un’alba senza danni,
Per oghje è per dumane,
Chì annega malani.
Esse


Per un’ultima volta
Quella voce rivolta,
Chì chjama à l’accolta
Esse


Resistenza

Face più di quarant’anni chè tu porti negri panni
Strascinend’u to dulore chì ti svegli’à tutte l’ore
U to maritu hè cascatu bon figliolu bon suldatu
Per ‘ssa Francia assassina chì sumena cbè ruvina.


Resistenza di pett’à l’oppressore
Resistenza per’a vita per l’onore.


Ora tocc’à me a sai di cunnosce mille guai
E in pettu porto dolu di più d’un bon figliolu
Ma u fiume di a rivolta cresce è mi porta
Cun fede patriotta sin’à l’ultima lotta.


Resistenza di pett’à l’oppressore
Resistenza per’a vita per l’onore.


Fratell’ incarcerati da noi alluntanati
Ma più d’un bracciu fieru svizzerà lu strangeru
Ghjuventù sparghji l’ale di a lotta Naziunale
Ricusa tuttu u male di Francia culuniale.


Resistenza di pett’à l’oppressore
Resistenza per’a vita per l’onore.


Lingu’assuffucata e cultura spugliata
Paesi spupulati paisan’affannati
Eccu lu veranu ch’elli oghji ci danu
Demuci a manu suminem’u nostru granu.


Resistenza di pett’à l’oppressore
Resistenza per’a vita per l’onore.


Resistenza di pett’à l’oppressore
Resistenza per’a fronte per l’onore.


Lotta ghjuventù

Intorn’ una bandera
Un pugnucciu s’hè pisatu
Mughjend’a la terr’entera
Babbu ghjè incarceratu
Ma sò d’un populu fieru
E per ellu lotteraghju
Francia è to sole sumente
So schiavitur’è affani
Annacquate di surgente
Sanguinose tutti ‘anni
Ch’imbruttanu l’innucente
E prutège l’assassini


Intorna una bandera
Mille pugni so pisati
Strident’a la terr’entera
Libertà per l’inghjuliati
Corsica Nazione era
Un ci simu sminticati
Francia tutt’è to milizie
Un ghjorn’anu d’à cascà
E tutte lè to inghjustizie
Approntati a pagà
Aspettendu ssè nutizie
Sempre fronte si ferà


Lotta ghjuventù
L’avvene si tù
Lotta ghjuventù
L’avvene si tù


Intorna quessa bandera
Populu si piserà
Cantend’a la terr’entera
L’alba di a so Libertà
Fendu risplend’a lumera
Infine di l’unità
Francia tandu morcerà
In l’umanu a cuscenza
Una scelta si ferà
Un appia tantu speranza
Chì corsu un si scurderà
Di tant’anni di suffrenza


Lotta ghjuventù
L’avvene si tù
Lotta ghjuventù
L’avvene si tù


Sò elli

Figlioli di stu sole chì piccia le cuscenze
E scrivenu a storia contr’a le preputenze
Fratelli di stu ventu chi porta le sperenze
Di populu Corsu elli so le sustenze
Sò elli


Anu fattu a scelta di campà per dumane
Acelli di a notte ch’un temenu L’arcane
A l’orlu di a machja versu d’altre montagne
Sò elli


E si tù è so eiu à porghjelli la manu
E simu centu milla è un populu sanu
Quandu fiurisce a machja à l’entre di lu branu
A custruì l’avvene è suminà lu granu
Sò elli


Sò elli è simu noi machjaghjolu è cappiaghju
Fiaccule mai spente da sparghje lu messaghju
In lettere di focu à lu mese di maghju
Quandu a la turchina cumminciò lu viaghju
Sò elli


Senza mai stancià nè mai rifiatà
Cumbattenti d’onore di Santa Lihertà
Parechji sò spariti à o fior’ di l’età
Surghjent’è acque linde di lu fium’unità


Parechji sò spariti à o fior’ di l’età
Surghjent’è acque linde di lu fium’unità.


Vulerebbe

Vulerebbe fà cume l’acellu
Pudè cullà accarizzà lu celu
E pudè scopre mille muntagne
E pudè scopre mille muntagne


Vulerebbe fà cum’u muvrone
Pudè muscà tutta l’aria falcone
Sgambarittà nant’à li monti
Sgambarittà nant’à li monti


Vulerebbe fà cume l’alfinu
Spargugliam’ in lu fondu marinu
È pudè francà tutti li maridu mois de mai
E pudè francà tutti li mari


Vulerebbe chi lu nostru mondu
Sippii fattu d’amore prufondu
È pudè scumparte ogni buccone
E pudè scumparte ogni buccone


Vulerebbe chì un bellu ghjornu
Verità diventessi ’ssu sonniu
Ch’ella s’apri a porta di a stanza
E rinasci un soffiu di fratellenza
Ch’ella s’apri a porta di a stanza
E rinasci infine a fratellenza


O piscadore

Eri à fianc’à tutte e lotte
Sempre aperte le to porte
Per li toi è per l’altre ghjente
Le to sperenze ùn sò spente


Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri (assidatu di liberta)
hautatu gure aberri (avii sceltu di lottà)
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri


È tu ghjendarme cacciadore
Hai tumbatu u piscadore
Ma ùn puderai tumbà
« Starcisete  » di liberta


Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri (assidatu di liberta)
hautatu gure aberri (avii sceltu di lottà)
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri


Hè la to sola vulintà
Francia di vulè calpighjà
Ma piu chè mai ’em ‘à lottà
Pè fà campà « Euskual Herria »


Ô piscadore tant’amatu
Per a to terra sì cascatu
Assidatu di liberta
Avii sceltu di lottà


Ô piscadore tant’amatu
Per a to terra sì cascatu


A vita a morte

Quand’un populu strazia
Sende pisà la croce
Stu populu in disgrazia
Un trova più la so voce
Volenu spenghje a razza
Ci volenu mandà via
Ci tocc’à mett’a curazza
Per sorte di l’agunia


A vita a morte
Scegli la to sorte
Campà Francese
O more Corsu…


I nostri partigiani
Pronti per sessanta nove
Puru o senza furdani
Ci apreranu e strade nove
Svegliatevi l’antenati
Per difende un’antra lotta
Per i nostri inghjuliati
Femu nasce una rivolta.


A vita a morte
Scegli la to sorte
Campà Francese
O more Corsu…


Quand’un populu marchja
Cerca la s’identità
Vulpone nè curnachja
Un lu ponu parà
Aiò Populu Corsu
Un ti fà più scarpighjià
In sia più cumossu
A to scelta hè libertà.


A vita a morte
Scegli la to sorte
Campà Francese
O more Corsu…


Culore Di Vita

Si sente certe volte, venuta d’un si sà
D’Africa, d’Oriente, ô d’Americhe cùla,
Una voce luntana, chi parte à scapullà,
Per purta in lu to core, u soffiu di u sperà…


Ci parla di’sse lingue, venute d’un si sà,
Parlate da mille zitelli, nati da qu’à é là
So tanti canti d’acelli, e raggione di sperà.


Ci parla di’ssi canti, venuti d’un si sà,
Di fronte a mille putenze, si volenu firmà,
so tanti lagni di suffrenze, é raggione di sperà.


Ci parla di’sse culture, venite d’un si sà,
Forte da mille prufumi, sbucciati quà é là,
So tanti raggi di lume, é raggione di sperà.


Ci parla di’ssi populi, venuti d’un si sà,
Cumposti da mille culori, razze è identità,
So tanti campi di fiori, é raggione di sperà.


Ci parla di tutti st’omi, venuti d’un si sà,
Nati da mille orizonti, chi s’alzanu pé dà,
A libertà chi more, é raggione di sperà.


Ci parla di’sse lotte, venute d’un si sà,
Fate da mille rivolte, bramose di libertà,
Pé dà tutt’ognunu, u dirittu d’esse é di campà.


E sta fede chi lucce, Ghjosa in lu to pettu,
Pianu pianu si sparghje, e ti face dispettu,
Allora, apri u to core, e tendila sta manu,
Aprilla a stu mondu, pé scarinii dumane…


Gigue

Stantare è Memoria

Nove ghjuvanotte di notte à la funtana
Nove lune accese, di ùn sapè ballà
Nove parolle, voce di manannà


Ottu capretti ùn facenu furtuna
Ottu muntagne perse ùn si ponnu truvà
Ottu furesteri ch’anu tombu la muvra


Sette mazzeri scemi imbuleghjanu a mente
Sette putenza unite facenu avversita
Sette ponti falati di focu è petre ardente


Sei mare chì bollenu, gonfii di sufrenze
Sei dulore in core, a patria da sperà
Sei misgi à dorme, l’acelli sò sprenze


Cinque omi arritti inventanu un surisu
Cinque cannoni mughjanu a francia passera
Cinque tacche di sangue annant’à lu to visu


Quattru tesori piatti unu per paese
Quattru canti di gioia un mondu hà da vultà
Quattru donne chì pienghjenu, cummune sò l’offese


Tre lione chì veghjanu, stantare e memoria
Tre lingue per ride, di tante scimita
Tre raggiò di campa, omi terra è storia


Dui soli si pesanu, à l’alba fratellanza
Dui storie mischjate, u tempu ùn hà pietà
Dui sangui chì correnu, fiumi ricunniscenza


Un populu chì tocca à e mille sperenze
Un populu chì d’occhji, apre l’eternità
Un populu chì va dop’a tante suffrenze
Un populu chì va, solu à l’Indipendenza…


Cresce sperenza

Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


Aghju vistu pienghje più d’una mamma
Chi di u sa figlialu sentia la chjama
Ch’ ellu li mandava da la so stanza
Per avè parlatu d’indipendenza


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


Oghje emu carnbiatu ancu di guvemu
Chi ci hanu prumessu u veranu eternu
Fiore di scope mai granate
Chi à u ventu si ne so andate


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


Nant’à sta terra duve simu nati
Parechji fratelli so morti suldati
Morti per fede o per amore
Per un pezzu di terra ch’ùn lasceremu corre.


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


À tutti l’ eletti di Cursichella
Hè finita l’ ora di ritumella
Date ci mezi per pudè campà
ln casa nostra è pudè ci stà
Date ci mezi per pudè campà
O lu populu corsu si n’incargherà


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà
Cresce sperenza, Populu sà
Ch’incù a so putenza Nazione vincerà


Ricurdanza 

In ’ssi tempi bughji è scuri
Chell’ùn ci vene mancanza
Da Grossettu sin’a Luri
Si move la ricurdanza
U mare è quattru muri
Eccù’a nostra luntananza
Ma noi simù sicuri
Ci senti in la to stanza
Mandatti sti canti puri
Di sincera fratellanza


Un populu ùn hè vintu

Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
A forza di dice è a forza di fà


Tuttu per cunvince di a nostra indignità
A forza di dice ch’ùn c’hè più nunda à fà
Ch’à populu vintu nimu ùn lu pò salva


A forza di lampacci un’à unu in priggiò
Cun li sò basterdacci muti eranu i sgiò
U populu intimuritu ùn vulia parlà


Ascultava u banditu chì ci vole ingannà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà


Mà a voce di a notte ripiglia à tunà
Saetta da li monti, sempre pronte à pichjà
Quandu l’inghjustizia ci vole castigà


U populu, u fratellu, a santa libertà
Mà a voce di l’alba ci dice di sperà
Rinasce a fratellenza fiatu di dignità


Di donn’è omi arritti, per a verità
L’idea indipendenza mai ùn cascherà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà


Mà u sognu ùn hè mortu, a fiaccula libertà
In core d’ogni corsu a strada si ferà
S’adduniscenu l’omi è cresce a vulintà


Di fà l’unione corsa per inseme lottà
Mà u sognu ùn hè mortu, u sole luce digià
È u populu unitu ripiglia à marchjà


In pettu à lu francese, sta sola verità
Un Populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà