Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Diana di l'alba - Canzone Corse

Diana di l’alba

Diana di l’alba


Diana di l’alba
NINNI NANNA

Tra lu boie è lu sumeri, 
Ma guardate lu zitellu, 
Stesu nant’a la filetta, 
Si ne dormi cusì bellu, 
Pare un gigliu delicatu, 
Pare fatu a lu pinellu.

 
Ninni nanna, o divin’ amore, 
Cusì bellu è cararellu 
Ti faremu una cullana di stelle, 
Dormi nella mandria, u to viculellu, 
Senza pane, nella frisculina, 
U to asinellu ti riscaldera,


È la Vergine Maria, cu San Ghjaseppu, 
Ti viculera…
Purteremu lu ghjesucciu 
In li monti di cuscionu, 
Cume noi, parlera corsu, 
È saremu u so pilone, 
Pigliera latte di capra, 
Manghjera brocciu è fiadone.

 
MAZURKA
 
SENTI FIGLIOLU

Senti figliolu 
Chi cantani l’acelli, 
Guarda, figliolu, 
I fiori cusi belli, 
Se tu, carinu, 
Vol’ essa com’elli 
Stami vicinu 
È guardemu l’agnelli.

 
Senti figliolellu 
A vocce di mammà, 
Di guerra l’urfanellu 
A babbu un po chjamà, 
U me faggianellu 
Per tè vogliu rimà, 
Senti figliolellu 
L’affanu di mammà.

 
Senti figliolu 
Chi canta la vadina 
Mezz’ a li scogli 
Va vers’ a marina, 
Cusì figliolu 
Scorri la to matina 
Orghjà, figliolu 
A sera s’avvicina.

 
Senti figliolu 
Chi suspira l’amata, 
Una zitella 
Di tè s’e n’amurata, 
Spunta la luna, 
Passat’ hè la ghjurnata, 
Porta figliolu 
A dolce serenata.

 
Senti figliolu 
Canta u malacellu, 
Par tè, figliolu 
Chjamatu a lu macellu, 
Vi maladescu, 
Omi senza ciarbellu, 
Sta qui, figliolu, 
È guardemu l’agnelli. 

 
U BUSCHETTU DI L’ARIOLA
 
In lu buschettu di l’Ariola 
Batti batti la me piola, 
Chi l’inguernu he bellu duru 
Benche u celi sia puru.

 
U celi benche sia puru, 
Ma la nevi copri i monti 
È ci manda la stridura, 
Cu li so malani pronti.

 
In lu buschettu di l’Ariola 
Batti batti la me piola, 
Chi l’inguernu he bellu duru 
Benche u celi sia puru.

 
I zitelli tutt’ intornu 
Stann’ a sent’ a bella storia 
Chi ci conta torn’ a tornu 
Ziu Francescu è Zia Vittoria.

 
In lu buschettu di l’Ariola 
Batti batti la me piola 
Per fà ceppa da u focu 
Chi scalda u nostru locu.

 
È voi altri, in li catagni, 
Fasgiuletti sti castagni 
Per bia di sta vinetta 
Carc’ a soli di a culetta.

 
In lu buschettu di l’Ariola 
Batti batti la me piola, 
Che l’inguernu senza focu 
Sempre tristu hè lu me locu. 

 
ANGHJULA DEA
 
N’aghju avutu più di quattru 
Innamurate a le me idee, 
Ma la più chi pensu sempre 
He a me Anghjula Dea, 
Ci n’aghju una bella parte 
Che stata sett’ anni mea.

 
Aghju un tizzon’ in lu core 
Chi m’arrust’ è mi divora, 
So com’ un cirron’ accesu 
Quand’ ellu cunsum’ è scola, 
Pinsend’ a Anghjula Dea 
Che stata sett’anni mea.

 
Cantanu tutti l’acelli 
Nant’ a l’arburi fiuriti, 
Ma par me li belli ghjorni 
So starminat’ è finiti, 
Pinsend’ a Anghjula Dea 
Che stata sett’ anni mea.

 
Sta man’ he ghjuntu lu branu, 
O cara, com’ ell’ hè bellu, 
So fiurite le campagne 
Ma lu me cori hè niellu, 
Pinsend’ a Anghjula Dea 
Che stata sett’anni mea.

 
Passu le nuttate in biancu, 
U lettu un m’ annana più, 
So di cap’ a lu caminu, 
Sempri sopr’ a lu tizzonu, 
Pinsend’ a Anghjula Dea 
Che stata sett’anni mea. 

 
U LAMENTU DI L’ALIVU
 
O lu meiu, lu distinu, 
Com’ ell’ hè tristu è mesquinu, 
So turnat’ a chi mi voli, 
Si ni spassenu li poli, 
Ogghje un’ hai più cura, 
O corsu, da me cultura.

 
Da me pienta cusì degna, 
Ni hai fattu li legni, 
Per fane lu focu, 
O chi scandellu di locu, 
Ci cresci macchj’ è filetta 
Chi s’attac’ a l’alivetti.

 
Purtantu tu ti n’inveni, 
Avii i to cerri pieni, 
Ni cod’ anc’ a lu terzu, 
Mi vindii tuttu l’inguernu, 
Un crignii più l’annata 
Dopu la ricolta fatta.

 
U me oliu cusì finu, 
Ogghje un ni vo più nimu, 
È lu compran’ in butteglia 
Chi ni sbarca da Marseglia, 
Se ingranditu senza narbi, 
Tinbufi a oliu d’arba.

 
Da la piaggja a la muntagna 
Eru gioia da campagna, 
È a mazz’ a la natura 
Sempr’ eru la più verdura, 
D’ istati come d’inguernu, 
Par lu branu è sempri eternu.

 
Eru rama di la paci, 
È lu fruttu di la luci, 
Eru l’arburi di Diu, 
Prima eru lu to invidiu, 
Ogghje mancu par lu vitu 
Ne par dall’a u beneditu.

 
O Corsu, ciò che tu facci ! 
Ma che tu ni vogi in paci, 
Meritavu più d’amori, 
Eru di tantu valori, 
Ma d’avemi abatutu 
Un ghjornu sare pentutu… 

 
DIANA DI L’ALBA

Diana di l’alba, 
Stella nell’cielu, vermiglia, 
Se tanta bella, 
Chi se la maraviglia, 
Tu se come la farfalla 
Chi a lu focu s’appilglia.

 
Quandu la ghjattu 
Fara la pace cu lu topu, 
Che l’onde dell’mare 
Si sicaranu all’fondu, 
( L’onde dell’mare 
Non secanu mai ) 
È voi prudete 
Socore a le mi guai.

 
Eu un’ so lopu, 
Ne voi agnela sete, 
Datemi u basgiu, 
Chi tanta bella sete, 
Si nissun’ un la po spinghje, 
Voi spinghje lu pudete. 

 
SCUTTISCIA
 
U PINU TUNISIANU

Eghju ti scrivu quissu fogliu, 
Tu li scrivu da luntanu, 
Fatt’a l’ombra di lu pinu, 
Di lu pinu tunisianu, 
Sempr’ allegru è cuntenti, 
Di saluta sempre sannu.

 
Quantu mi ni possu invena 
Di la cita di Sartè ! 
Hannu piantat’ un cipressu, 
Cullà, sopr’a lu cafè, 
Diccaret’ a Scianconu 
Chi l’anaquessi par me.

 
O cumpa, lu me cumpari, 
Se tu passi par issu locu, 
Dali pur’ un fulminenti 
Cheddu s’accendi lu focu, 
Dali pur’ un fulminenti 
Cheddu s’accendi lu focu !

 
Un mi vatareti più 
A la boca San Damianu, 
Sempr’ a vedam’ affaca 
Rittu, cu la frusta in manu, 
Cuddend’a trottu sarratu, 
Hè difesa d’andà pianu… 

 

SOCCIA

Addiu, addiu, O Soccia, 
L’umbriccia a lu paese 
Addiu, donne succese 
Mi n’aghju da andà.

 
Quandu partu da a Soccia, 
Passu per San Marcellu, 
Facciat’ a lu purtellu 
Per vedemi passà.

 
Quandu partu da a Soccia 
Passu per u pughjolu, 
Un c’è chè Diu solu 
Per pudemi parà.

 
Quandu sero luntanu, 
Davant’ i bastimenti, 
Mi crepu da lu pientu 
Sempri pinsend’a tè. 

 
A BERLINA
 
A quatr’ ori di matina, 
Ni parti da Porti Vecchju 
Di panaghi la berlina 
Lucenti com’ unu specchju, 
Ni porta li passaghjeri 
Tanti corsi chè stranieri.

 
È comu prima stazzioni 
Subitu avem’ a Sotta, 
Diversi sò li parsonni 
Vinuti da tanti loci, 
Cùn paquet’ è cùn balisgi 
Ghjuvanell’e barbi grisgi.

 
È Lisandru senza gena 
Toca l’acciliratori, 
Munitu cu la sirena, 
Ghjir’ intondu lu mutori 
Tuttu cunturnend’ a Cagna 
Si dirighja par muntagna.

 
Cuddendu par Buravonu 
A l’odori di lu pinu, 
Si traversa lu vangonu 
Di la furesta di Spina, 
Prutetu da Cristofilu 
Varca lu colu di Bacinu.

 
O tamant’ hè l’allegria 
Chi prestu sem’ in Oronu 
Chi da Carbini a Livia 
C’ arranghjanu lu stradonu 
È di vena cosa strana 
Ni rid’ ancu la taccana.

 
Da Livia a San Gavinu 
Zonza ven’ in cusiquenza 
S’arrev’a fà lu spuntinu 
A lu salamu di Quenza, 
Cullà si trova di tuttu 
Casgiu merzu è bon prisutu.

 
A l’odori di la vervena 
Frisca come nev’ alpina, 
S’arreva in Scupamena, 
Rispirendu l’aria fina, 
L’acqua fresca di u vengonu, 
U liguori di lu cantonu.

 
D’issu locu mi ramentu, 
A u bel tempu ghjuvanili 
Senza distingu’ u mumentu, 
A u fior di lu verd’ Aprili, 
Locu di tanta dulcezza 
D’amor’ è di cuntitezza.

 
Da lu vecchju castagnu, 
D’Auddè si va in Pitretu 
Si traversanu li bagni, 
Lamasina incu Grussetu, 
Sott’a l’arburi frunduti 
No semu li binvinuti.

 
Quandu si salta la boca 
Di San Ghjorghu l’ustillieri, 
Ma comu senza pauru 
Si pò part’ a lu stranieri, 
Lagendu a funtanedda, 
Si va in Cavru è in Tisciateddu,

 
Attacend’a rimpianata 
Quidda di Campu di l’Oru, 
Fem’ una bedda cantata 
Cùn tutti quissu tinori 
È ci fem’ una risata 
Fin’a l’intrata d’Aiacciu.

 
In cumpagnia i Panighi, 
Guardatu cun’ attinzioni, 
Malgradu tutti l’intrighi, 
Semu stati gran’ lioni, 
Pigliat’ avemu la dicizioni 
Di cantav’ issa canzona…