Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Cattivu sonniu - Canzone Corse

Cattivu sonniu

L’altru latu


Cattivu sonniu
BRUTTA LINGUA 

U pesu di a parolla ditta 
S’eddu si pudia stimà 
Valle quantu a parolla scritta 
Si ponu ancu marità 


Ma si deve sape sopr’a tuttu 
Innanz’à di di o d’impinnà 
S’edda facci sunà viulinu 
Dà ordini à u canone di tirà 


O chi piaccè di cuntà o scriva 
Hè a prima di è liberta 
Ma in’bocca à u spiritu tortu 
In’ vilenu si po scambià 


E tandu s’imbrutta i memorie 
Si dice buccii à vulintà 
Libri, canzoni è discorsi 
Oghje so qui pà tistimunià 


Chi sumena spini, ùn vaghi scalzu 
Certi si so scurdati di què 
Calzati di stivali di coghju 
Pà eddi periculu ùn n’hè 


Ma quandu si sarà frusta a sola 
U tangu avarà crisciutu bè 
E u tempu eddù ùn si ni scorda 
Di rende à ogn’unu so bè


SCALZU

Corra scalzu lu mondu saria un me piacè 
Mi piantu una stonda spiegu perchè 
U mondu pà apra l’ochji 


Pà veda è pà sapè E capiscia, l’altru latu 
Mi n’andariu scalzu parchi tempu n’ùn ci cè 
U scarparu hè sarratu è dormi bè 


Ch’eddu li fessi pro mà eiu mi ne vo 
Senza scarpi è senza funa 
O corra scalzu lu mondu


RICANTU
Veda cum’ellu balla tondu 
Ind’e u me fangottu assestararaghju bè 
A me tarra, à me lingua soli rè 
E po strada facendu e sparghjeraghju bè 
Pà incantà lu mondu 


RICANTU 
Da cismont’à pumonti senza mai piantà 
Un’ ci hè temp’à u riposu devu andà 
Circà in ogni locu a grana di u benistà 
Vultà è suminata 
O corra scalzu lu mondu 
Imparà à ùn più ballà tondu


EDDI SO 


Eiu eru un ziteddu natu in diciottu 
Urfanellu so vint’anni avà 
Eiu stantu u me pani cusgiu i mè panni 
Parchi u soldu ùn ci hè 


Eddi, eddi, so ricchi chi mi danu impieghi 
Eddi, eddi, ani una casa, pari un casteddu 
Eddi pà chjàmà à a so tolla, ani una campanedda 
Eiu compiu a ghjurnata, mi n’entru in’à me casetta 


Biota di vita 
Eiu aghju trovu quidda chi vulia bè di me ma m’hè diffesa 
Eddi, eddi, ùn ni sanu nudda di st’amori sinceru 
Eddi, eddi, pà a figliola, ani sceltu u stragneru 
Eddi l’hani da marità, l’ani da metta l’anneddu 
Eiu ùn possu creda chi a me bedda hè prumessa 


Mi crepa u core 
Eiu servu ma fieru, l’aghju dicisu, sta sera, partu suldatu 
Eddi, eddi, a punaranu scuzzulà a campanedda 
Eddi a vidaranu bè, saraghju culuneddu 
Eddi quandu turneraghju, avarani rispettu 
Eddi, eddi, m’acceteranu pà metellu l’anneddu 


URFANEDDU 

Cercà u soli pà scaldassi u spinu 
U frettu in’ossi un risapr’à nimu 
U so passu hè cortu un’hè piu sicuru 
E a so peddi li brusgia 


A sessant’anni hè un’ omu frustu 
E certi ghjorni amaru lu gustu 
Tanta suffrenza, dulori, tantu mali 
Cum’è un cundanatu aspetta 


Purtant’hè liberu ma ùn po fughje 
I so pastoghje si chjamanu agughje 
E poc’à pocu eddu si ni sdrughje 
Cum é nev’à u sole 


Malana infama, l’hà pigliatu tuttu 
Un’viaghja più, hè firmatu mezu muttu 
Ma u dulori, u dulor’u piu bruttu 
Hè di lascià i soi 


I so ziteddi, a so moglia, so vicinu 
Sarr’i so ochji, ùn senti piu à nimu 
E pianu pianu u so soffiu si spinghji 
Chi vinuta l’ora 


CATTIVU SONNIU 

‘ssu sonniu l’aghju fattu, ùn’ so quantè nuttate 
ch’ùn si ni và piu 


m’hè firmatu in’ capu cùm’ è storia imparata 
ind’à me ghjuventu 


mi sveglia ogni notte, hè edd’u più forte 
è l’ochji ùn sargù più 


è tutt’e so fiure si movenu nant’à u muru 
d’a me stanza quassù 


ùn possu più, più straccinà ‘ssa somma 
‘ssu pesu qui v’arruin’un omu 


è d’ a me mente s’hè appart’un balconu 
è hà lacciatu entre, hà lacciatu entre ssa canzona 
principià sempri listessa, ind’à fumaccia spessa 
veg’un fiume quandà 


semi un pugnu d’omi in sangui è in sudori 
pruvem’à luttà 


ma l’altri so più forti, ùn si conta i morti 
ùn sogu più chi fà 


è annant’à u ponte tamant’armata pronta 
è semi persi avà 


aghju sunniatu quandu sunniavu ma ùn sonniu più 
aghju sunniatu quandu sunniavu ma ùn sonniu più 


AMARU ODORE 

C’era qui tempi fà, ùn mi dumandeti quandu 
C’era qui tempi fà, aspitetti a vi contu 
C’era un paisolu di casi di petra 
A fianc’à una vaddi prufonda 
A i pedi di i muntagni maestuosi 


Si vidia lucicà l’onda 
Ma oghji qui, eiu ùn so parchi 
‘ssu locu di hè cambiatu 
Qui ferma avà di’ssi tempi di 
Un ferma più chè l’odore 


C’era tandu in’ssu paesi tanta richezza ogni loca 
Castagnicci è alivetti, tant’è tanti chjosi posti 
Un era mancu spuntatu u sole si sintia 


Pà ‘ssi campagni 
Chjuccà a frusta batta a piola 
Sin’à u chjoccu di a campana 
Chi ferma oghji vi dumandu 
Chi ferma di ‘ssu mondu 


Di ‘ssu paese di ‘ssa muntagna è di ‘ssa vaddi prufonda 
Ind’u paese piegnenu ancu e petre 
A muntagna, u focu l’hà monda 
E ind’u fondu di ‘ssa vaddi i palazzi piatanu l’onda 


A CANZONA DI A PIUMA

Un nà più forza pà tene à so piuma 
E i so ditti ùn ponu chè lintà 
‘ssa piuma scimità chi hà pigliatu vità 
è sola si ni và 


piglia d’assaltu una pagina bianca 
qui d’accunsentu si lascia svirginà 
è ind’u ballu scemu ma senz’à un tremu 
principia à cunta 


mi chjamu Bianca è so figliola di l’occa 
à s’epica qui sirviu à bulà 
è oghji so a schiava d’un scrittore 
chi m’hà cundannat’à brusgià 


ùn si ni parla di i me sacrifizii 
nutta sane senza mai piantà 
imbuffata d’inchjostru cù a punta torta 
mastuccata à vulintà 


ùn ti inveni ‘ssa lettera d’amore 
è to parolle l’aghju cambiat’in fiore 
a me bella scrittura ùn hai più primura 
eiu un’sogu piu chi fà 


pà una mina, pà un’ pezzu di pinu 
ùn mi po sacrificà 
possu ancu esse in’ corpu à un cuscinu 
t’aiuteraghju à sunnià 


senti o Bianca s’ ignozza u scrittore 
ti tengu cara ma ti devu brusgià 
chi ù to bonu odore mi dà brusgiuri 
mi facci affucà 


U LAMENTU DI L’ALIVU 

O lu meiu lu distinu 
Com’edd hè trist’è mischinu 
So turnat’à chi mi voli 
Si ni sguassenu li pioli oghji ùn hai più cura 
O corsu d’a me cultura 
D’à me pianta cusi degna 
Ni hai fattu li legni sia par fani u focu 
O chi scandalu di locu ci cresci machj’è filetta 
Chi s’attacc’à l’aliveta 
Purtantu tù ti n’inveni 
Avii i to ceri pieni ni cuddi anc’à lu terzu 
Mi vendii tuttu l’inguernu ùn crignii più l’annata 
Dopu la riccolta fatta 
D’u me oliu cusi finu 
Oghji ùn ni vo più nimu è lu comprani in buteglia 
Chi ni sbarca da Marseglia sè ingranditu senza narba 
T’imbuffi à l’oliu d’arba 
Eru rama di a paci 
Eru u fruttu di a luci eru l’arburu di Diu 
Prima eru u to invidiu oghji mancu pà u vitu 
Nè par dall’à un benedittu 
O corsu cio chi tù facci 
Ma chi tù ni voghi ‘in paci meritavu più amori 
Eru di tantu valori ma d’avemi abbattutu 
Un ghjornu sarè pintutu 


MUSA VAGABONDA 

u ballu di e rime, parolle canterine 
belezza di u mondu, musa vagabonda 
I memorii spapersi ind’ è i tempi persi 
parfumu di a vita, parolla mai scritta 


u bisognu di dilla, di gioia o di stizza 
dulcezza è amore, si spananu cum’à fiore 
amore amarezza, pienti è tristezza 
discorsi è buccie, è falza meludia 


e ùn si po stà muttu, si tast’à u fruttu 
tandu corre a piuma, cum’ è acqua di fiumu 
u bullu di l’aceddi, a luce di i steddi 
E rise d’i ziteddi, arcuballen’in celu