Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
A lingua d'inde noi - Canzone Corse

A lingua d’inde noi

Ceccaldi Jean-Marc


A lingua d’inde noi
A LINGUA D’INDE NOI

He una lingua bella cun parulle di lume 
Chi tesse la so storia A u filu di u versu, 
Induve ellu si sente a corsa di lu fiume, 
U pane di granellu incu lu casgiu merzu.

 
Tandu da paglia Orba passendu pè Bavella, 
Stendu a sente parla a qhjente paisana, 
Pare chi lu Muntese risona in paghjella… 
Urdendusi una tela d’ armunia sana.

 
Inde ‘ssa lingua bella culurita di sole, 
D’un gustu chi s’ascolta he digia savurita; 
Ghje parlendu che prima nascenu le so fole, 
È si beve parulle tantu be ch’acquavita.

 
È parenu le voce un filu di surgente, 
Da unscogliu à l’ altru ribombenu e so onde, 
Qualchi volta fiumare per megliu fassi sente 
Di qualchi cota troppu luntana di e so sponde.

 
He una lingua bella chi ha tantu viaghjatu, 
Cume un pratu di Corsica persu per ‘ssa Terra, 
Strintu ind’ una tanag1ia ma sempre suminatu, 
Priggiuneru di u cotru in cima di una serra.

 
Ella ha lampatu ponti da sopra a l’oceanu, 
Ha lasciatu u so nidu per qualchi a1tra sorte, 
Ma cume a rundinella ch’ annuncia lu veranu, 
Rivene per cuntacci quante ella hè sempre forte.

 
Per dicci chi quallà in ‘ssu paese stranu 
Ha vulsutu apprunta li ferri di l’annoi, 
Per impone e so veghje,annu dopu a l’annu 
È chi si parla sempre a lingua d’inde noi.

 
He una lingua bella a chi la face fiurisce 
Uffrendu i so tesori di schietta meraviglia, 
Tuttu cio chi mancava per pudecci capisce, 
A forza chi ci vole per campa l’armunia.

 
Quandu da Monte Cintu e voce mai spente 
Di a ghjente nustrale cantenu l’allegria, 
Pare chi lu Muntese s’ he’ fattu musicante 
E ch’ ellu ha accunciatu tuttu una sinfonia .

 
CANTERAGHJU
Da e serre d’ i monti à i piani 
Da sopr’ i fiori aperti di Maghju 
Da sopr’a. tutti i fiumi a tutti l’oceani 
Canteraghju. canteraghju

 
Per a terra ch’aspetta e grane 
Per i culori di u rosulaqhju 
Per e cime nebbiose chi fighjanu dumane 
Canteraqhju, canteraghju

 
RIPIGLIU: 
Canteraqhju a vita cume un fiume 
E nantu di lu sole ogni raghju 
Vagliu scrive ‘ssu nome in lettere di lume 
Canteraghju, canteraghju

 
Per l’ acellu chi scopre e stelle 
Per a neve chi vola in Ferraghju 
Cun tutti i versi d’i madricali e paghjelle 
Canteraghju. canteraghju

 
Per a fratellanza cume un fiore 
Per u pastore e lu s pagliaghju 
Per tumba l’oddiu è per parturisce l’amore 
Canteraghju, canteraghju

 
Per un paese Ch’un vole more 
Duve lu sole hè sempre di Ghjennaqhju 
Per un’altra liberta per un altru albore 
Canteraqhju, canteraghju

 
Per ‘ssa vita, ‘ssi cori, ‘sse vene 
Per una cultura e un linquaqhju. 
Per un populu chi torna crede a l’ avvene 
Canteraqhju, canteraghju 

 
MA SI VIVU

Lu celu era di focu 
Quandu t’ hanu purtatu 
Versu à l’ eternu locu 
Di lu t’ultimu fiatu. 

 
È aqhju sempre in mente 
‘Ssu mughju silenziosu 
D’un’assenza prisente 
Daretu à l ‘ochju chjosu.
Ma si vivu!

 
Di polvere si natu, 
Polvere fermerai, 
Ti si addurmentatu 
Oghje e a l’oramai. 

 
O prete un ti vergoni. 
Di ringrazià Ghjesu 
D’ave rubbatu i sogni 
Di la mio giuventu?
Ma si. vivu!

 
Qui stasera eiu sô 
Si tu fiore di Maghju,. 
Qui stasera eiu so 
chi per te canteraqhju.


 
Grazie à te aghju vistu 
ln l’eternu di e lotte 
Chi l’amore he per sempre 
Piu forte chi a morte.
Ma si vivu! 

 
FULENA DI STELLE
 
Grande magu di l’alte sfere 
Fammi scopre le to arcane 
Vers’a quelle arie bianche e nere 
Insegnami e parulle strane 

 
Di u libru apertu di u celu 
D’un colpu di lu to bastunellu
So cullatu in lu Carritellu 
Pegasu c’aqhju affunatu 

 
Per fammi visita u celu, 
E tandu a galoppu serratu 
Viaqhju cume à l’appasponi 
Mezzu à mille cunstellazioni

 

Di ‘sse fiare misteriose 
Ochji d’ una fata zitella 
Di Nanne Bianche in Nevulose 
Riscalderaqhju la mio bella 

 
Cun tanti soli sfiamicanti 
Per falli cullane a diamanti
Aqhju cavalcatu u Draqone 
Versu e fruntiere di l’avvene 

 
Vi salutu Vega,Orione 
È Cassiuppea tante serene 
E Lira di a so melodia 
M’hà cuntatu a so nostalgia

 
Vi salutu celeste fiare 
D’e Ghjallinelle accumpulate 
Sapete quantu vi tengu care 
Mezzu à lu biodu sfrombulate 

 
E ogni notte, petre d’oru , 
Torna di voi m’ innamoru. 

 
DONNA
 
So tu sapessi li viaghjoni 
Duve ci sinu ritrovi inseme 
A longu d’i sogni i ruqhjoni, 
Ver di quell’ albe strane e sceme. 

 
Ti vogliu esse ‘ssi luciori 
Ch’i..Re Maghi hanu seguitati, 
Tu ochji d’arcu di culori 
Li mio tempurali hai calmati.

 
RIPIGLIU: 
Donna,s’i donna 
È si tu l’uttava meraviglia 
Per te la mio voce risona 
Di mille mazzuli d’arnunia.


 
Donna,s’i donna 
È l’altare di la mio pazzia, 
E lu to risu quandu ellu tonna 
He lu pui bellu rigalu chi sia.

 
Ti vogliu sparte le mio lotte 
Contru a quelle indiferente stonde, 
Ti voqliu annacqua le mio notte 
Di la to chjoma a spisce bionde. 

 
Eiu so l’errante di l’alba, 
In cerca di l’ultime ore, 
Ti vogliu curiola e vitalba 
Per imbalsana lu mio core.

 
Per rompe u cotru di l’assenza, 
Eiu mi so inventatu un mondu 
Mezzu dulcezza, mezzu viulenza, 
A u filu di u to corpu tondu. 

 
Eiu vogliu per te scrive qui, 
Tu chi si di lu n’inguernu a fiara, 
Eiu ch’un aghju mai saputu di 
Sin’a chi puntu eiu ti tengu cara… 

 
HÈ A SOLA
 
Mi ferma nant’e lapre cume un licore » 
Un profumu d’ella » 
Cume l’acquata chi copre e stonde d’albore 
D’a so visturella.

 
 
E mi ferma st’abbracciata, 
Un mazzulu di dulcezza, 
Trimuleghja sempre la mio pella assetata 
D’a so carezza.

 
RIPIGLIU: 
Hè a sola, chi vola » 
chi colla in lu mio celu, 
He culore d’un fiore 
Cume un rigalu di u veranu . 
He lume,hè sciume 
D’u fiume di l’avvene 
Hè lu sole ch’un vole 
Lascià la notte vene.

 
Aghju appicatu a ghitarra in l’alti celi 
Per chi u ventu canti 
E furatu a fiara di millaie di candeli 
Per fanne diamanti 

 
S’he persu in lu tempurale 
Lu battellu di e mio ore 
Aghju vulsutu seguità lu fanale 
Di lu so core… 

 

CAMPEREMU
 
Simu di’sse culture 
Minuritarie e sole, 
Di’sse storie scure 
Smenticate da i libri di scole. 

 
Viaghjemu per e strade 
Di’sse lotte di u core, 
Di’sse lingue passate 
È prestu distinate a more.

 
Eiu brammu un prisente 
Di nova fratellenza 
E ch’inde la nostra mente 
Ella rinasci a cuscenza.

 
Populu meiu. 
Populu corsu 
Ti dumandu eiu 
D’esse tè senza rimorsu. 

 
RIPIGLIU: 
Camperemu, camperemu 
In memoria d’una terra è d’un’identità, 
camperemu. camperemu 
per alza lu nostru avvene in libertà.

 
N’un vogliu piu sta zittu 
Contru à l’ intulerenze, 
E per u diritu 
A tutte e nostre diferenze.

 
Cantemu lu passatu 
Di tutte e nostre vene, 
E di lu nostru fattu 
Ci custruiremu un avvene . 

 

HE CASCATU U MURU
 
Anni e anni d’oppressione 
Per una viti nova ch’un venia mai 
Dittatura, reppresione 
In un’appologia di viulenza e di guai 
Sott’e croce bianche e mute 
Sempre lu stessu sognu cusi innargentatu 
Orramai e mente so empiute 
D’un ghjornu di Nuvembre 
Induve tuttu ha cambiatu 
Un altru tempu he natu

 

He cascatu u muru di l’intulerenze 
Tandu un populu sanu s’he messu a canta 
He cascatu u muru so permesse e sperenze 
Per un passu di piu versu a liberta 
Cume un ballu celestu d’acceli immaculati 
Si sente in ogni locu i risi di i zitelli 
Si so zitti per sempre i passi di i suldati 
Per saluta l’unione di dui populi fratelli
Chi dumane lu viaghjone 

 
Sia imbalsamatu di i fiori d’allegria 
Brusgeremu tutte e priggione 
Da Berlinu a Praga, Bucarest e Varsovia 
Traccemu un’altra via 

 

PAGLIA ORBA
Mezzu à e stelle 
D’i jochi di l’inguernu 
Incurunata 
Cume una regina à l’erternu 
Ditu puntatu 
Cume per chere qualchi acellu 
Si messagera 
Di l’albe nove di u celu 
Pugnu alzatu 
D’una vittoria chi hà da vene 
Tessi l’arcane 
Di lu nostru avvene

 
RESISTENZA
 

Ind’a scurezza citadina 
Ind’un scornu d’una strettina 
Appena in altu c’he scrittu un nome 
In Maghju di quaranta tre 
N’un si sa mancu oghje perche 
Qui in Aiacciu he mortu un omu

 

RIPIGLIU 
È si chjamava resistenza 
Si chjamava ancu sperenza 
A raggio di u so lutta 
Unu di piu assassinatu 
Unu di piu chi he cascatu 
Per ch’ella vinci a liberta

 

Spuntava l’alba cristallina 
Quandu cume ogni matina 
A u travagliu si n’he andatu 
Falava À l’appasponi e strette 
Quandu i suldati maladetti 
Senza raggio l’han tumbatu

 
Vulemu esse i fratelli 
D’i clandestini, d’i ribelli 
Ch’avvianu altu lu visu 
Di quelli chi si so battuti 
È chi so morti a voci muti 
Tutti i to pari o Lavisu

 
Da Corsica, Francia o altro 
I figlioli morti in priggio 
À nome di a Sant’Unione 
per tutti quelli mentre a guerra 
Chi so morti per a so terra 
Aghju fattu questa canzona.

 
UNA FATA
 
Cume una spiscia fiurita 
Nant’e rene di rancore 
Si entrata in la mio vita 
Senza rimore. 
D’un’uchjata,d’un surrisu 
Hai berculatu e mio ore 
S’ hè ficcatu u to visu 
In lu mio core.

 
RIPIGLIU: 
Una fata, 
A le mio lapre secche 
Cum’un raggiu di mele, 
Fata, 
Fammi scopre le stelle.

 
S’era persa la mio strada, 
Girandulé fra li monti, 
La mio vita abbandunata 
À l’ orisonti. 
Ma d’un gestu hai riscaldatu 
A brusta di a mio pazzia, 
Ava so chi u to fiatu 
He magia.

 
Cume un nulu di farfalle 
Sopr’a u fiore chi s’apre 
Vogliu ripusa le mio ale 
Nant’ e to lapre. 
S’ he suminatu u mio ortu 
Di e grane di l’ avve, 
Aghju trovu u mio portu 
Accant’à te…