Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Liberta - Canzone Corse

Liberta

Canta u populu corsu


Liberta
A PALATINA 
( Tradiziunale )


Cinta è bella la carchera 
I battaglioni maiori 
Sò falati à corri corri 
Lu cuntrastu scuppierà 
Da l’imbrogliu furesteru, 
Oghje o mai s’escerà.

 
ripigliu:
Or fate sventulà sta chjoma, 
Chi tantu sott’à la soma, 
Per cent’anni ùn si hà da stà, 
Da lu pughjale à la marina 
Cantate la Palatina 
È lu piombu salterà.

 
Per lu Capu Naziunale 
Appruntate li truffei 
I furdani à sei à sei 
Anderanu à tumbulà 
È dumane à lu Cunventu 
U vulemu incurunà.

 
ripigliu
Avanti la nostra ghjente 
Spunta l’alba è s’avvicina 
À la Corsica Regina 
Gloria per l’eternità.


ripigliu 
 

SULDATU DI U POPULU VA 
( Puesia di Saveriu Valentini )


A Corsica tomba iè 
Tomba 
Ma senza sipultura 
In u cimiteriù umanu 
Di i cuscenzi luzzinosi 
Si sceta

 
È tremani di paura 
I rapaci sanguinosi 
È culpevuli 
Chi bulani à corpu pienu 
Sopra a so agunia 
Di i seculi pasati

 
Chì morta no 
A Corsica ùn hè morta 
A Corsica maiori 
À i porti di l’orienti 
A Corsica di l’Eroi 
Quidda di a libertà 
Di a spiranza scitata… 
È u mondu a fighjula…

 
Da la fumaccia 
Pagna 
Di a storia addurmitata 
Di storia incarciarata. 
In i carciari oscuri 
Di quidda chi hà vintu 
I fucili rughjinosi 
Di Corsica rinata 
Sortini 
Culpiteghjani da veru 
In a memoria cumuna 
Intricciata 
Ma viva 
Di u populu chì và

 
È tirani in Aleria 
È tombani in Bastia

 
È l’unità si faci 
Daretu à ogni colpu.

 
Suldati u populu 
A libertà si sà 
Costa a vita di l’omu. 
U populu minò 
Mucatu da e catene 
Chì porta in pesu in pesu 
Corsica cù finu ad oghji 
È dumani sempri

 
Iè e prighjò si chjudenu 
È si chjuderanu dinò 
Nantu à curaghju di l’omi 
Finu à quandu 
Iè finu à quandu

 
Ma ogni porta chì si chjude 
Da u bughju 
Centu ne caccia torna 
È a me penna s’infiara 
A meia a toia 
È tante è tante dinù 
Com’è a mescia 
Chì brusgia 
Incesa da a to manu.

 
ARRITI 
( Parolle di Filice Filippi 
è Musica tradiziunale)


Da quì mughju mane è sera 
Da quì pensu notte è ghjornu 
Da Corti lampu a chjama 
À i corsi di u mondu 
Ch’ormai l’ora hè sunata 
In Corsica di fà ritornu.

 
Pruclamu le to sintenze 
Senza vulè fà un delittu 
Senza mette bassu l’arme 
Si ùn aghju u me dirittu, 
Prontu à tumbà è prontu à more 
Sì cusì a sorte vole.

 
O scruccone sceleratu 
O tù perfidu destinu 
M’hai suchjatu lu sangue 
M’hai ingrunchjatu lu spinu 
Sia d’estate o d’inguernu 
In paradisu o infernu.

 
O fratellu sò invechjatu 
È u me core si lagna 
Ùn sentu più la to voce 
Da San Petrone à la Tavagna 
Ne sò tutti imbastarditi 
Da la piaghja à la muntagna.

 
Ch’ellu piovi una cumetta 
È distrughje i cannoni 
L’omi tutti scapigliati 
Senza frisgii nè galloni 
I lupi diventani cani 
È i sumeri lioni.

 
Spariscanu li prefetti 
Incù la magistratura 
Chì l’omi senza curragiu 
Ùn abbianu più paura 
È à l’entre di l’inguernu 
Malamorte à u guvernu.

 
Un paisanu a notte aspetta 
Cù rispettu è emuzione 
Senza tremà tardavellu 
È caccia mi di e prigione 
È a santa libertà 
Degna d’un populu maggiore.

 
U CULUNIALISTU 
( Puesia di Marcellu Acquaviva )

 
À prima intoppu vi pare 
Un omu d’altru sapè 
Cumpiacente è manirosu 
Sempre prontu à fà piacè 
Ma pratende amparacci 
In casa nostra à stà più bè.

 
À certuni face imprissione 
Cù i soldi è i dannari 
S’ell’ ùn ne hà per ellu 
U statu arrangia l’affari 
È li dà tutti avantaghji 
Ricusati à nostri pari.

 
Cunnosce tecnica è pratica 
Amparete à l’alte scole 
In Corsica ùn anu fattu 
Chì u guvernu ùn ne vole 
È cusì u ghjugniticciu 
Hè grand’omu è noi bistiole.

 
S’ellu sente parlà corsu 
Appinza tandu u musu 
Quessu hè faccende anziane 
Ci vole à perdenu l’usu. 
Hè quant’hà vulè fà panni 
Aduprendu rocca è fusu.

 
S’omu canta una paghjella 
Ne diventa infribbacciatu, 
Cambia prestu di culore, 
Di u so sangue hè spuzzatu 
O quantu li face male 
U nostru vechju passatu.

 
Ùn c’hè populu nè nazione 
Ch’ùn sia di u so paese 
È ciò ch’ellu vene à dì 
Puntilleghja e so imprese 
Sà ancu pinsà per noi 
L’altre idee sò difese.

 
Ma ùn sà micca chì quì 
Nimu hà pudutu impone 
Sintimi o fatti cuntrari 
À u spiritu di u rughjone 
Solu accittemu da ellu 
Un attu di cuntrizzione.

 
Si purrà chjamà sudesfu 
U corsu ristatu fieru 
Quellu ch’ùn hà betu 
Acqua torbia à u bichjeru 
Chì li porghje à manu in pettu, 
U barbantone stranieru.

 
A RIVOLTA 
( Parolle è Musica di ghjuvanpaulu Poletti )


O fratellu, o fratellu, 
Sò sbarcati versu sera, 
Cù li cavalli di ferru 
Facenu trimà la terra 
U rinforzu di i fucili 
È cù la tenuta nera.

 
Ùn sentite per le muntagne 
Le muvre sò accampate 
In lu celu bughjicosu 
E stelle si sò piattate 
E mamme à lu fucone 
Di neru sò ammantate.

 
ripigliu: 
Cantanu i patriotti 
Nant’à i chjassi di a storia 
Cantanu la patria amata 
È la so santa memoria.

 
O fratellu, o fratellu, 
S’hè piattatu lu scruccone, 
Hà paura u deputatu 
Ùn averà più buccone, 
Marchja u populu rittu, 
In casa di u latrone.

 
E catene sò strappate, 
Pronta hè la to carchera 
E campane ind’i paesi 
Sonanu à sbattagliera 
Per la pace, per l’avvene 
È per la santa bandera.

 
Cantanu i patriotti 
Nant’à i chjassi di a storia 
Cantanu la patria amata 
È la so santa memoria.

 
ripigliu: 

CHJAMA PER U ZITELLU 
( Puesia )


Zitellu, mi sò svigliatu stamane 
Ti portu un messaghju di pace 
Accant’à mè canta a nanna 
Canta a nanna di populu 
L’acellu chì canta 
Hè un simbulu di l’avvene 
Portami vicinu à tè 
È inseme faremu a strada di a pace.

 
U MUVRINU 
( Parolle è Musica di Ghjuvanteramu Rocchi )

 
Di le so prove 
Sentu sempre lu vantu 
Sò ghjunti à schere 
È fattuli l’accampu 
S’anu chjappu lu muvrinu 
Chì ci teniamu tantu 
Po lu si n’anu falatu 
per purtassilu in un lampu.

 
Rizzati o caru 
U muvrinu arrivintu 
Imbela in la strada 
Chì colla in Monte Cintu 
Brama di ghjucacci torna 
Induve lu lacciu l’hà vintu 
L’anu messu le pastoghje 
E lampatu in un accintu.

 
Quassù la muvra 
Sola la curciarella 
Tutta la notte 
À chjamà si scannella 
Teme di vedela spenta 
In celu l’ultima stella 
Senza chì lu so muvrinu 
Sia torna à cantu à ella.

 
Da casamazza 
È sempre in lattu à Golu 
Falli l’avviu 
Sin’à lu Ponte Novu 
È po dopu fratta fratta 
Sinu à lu biancu Niolu 
Quantu seranu cuntenti 
È la mamma è lu figliolu.

 
Rizzati o caru 
Aiò rittu chi hè ora 
Tè la mio manu 
Escimu inseme è fora 
T’accumpagnerà Babbone 
Chì tù ùn abbia paura 
Di fà cappià lu muvrinu 
Serà la nostra primura.

 
SUNATE LU CORNU 
( Parolle di Don petru De Mari
 è Musica Tradiziunale )

 
Aiò! tutti i fratelli chì hè l’ora 
D’armà schjoppi è di cigne carchera, 
Da lu monte à lu fiume à la serra 
Chì lu cornu ripigli à sunà.

 
Ripigliu:
Sunate hè lu cornu 
Ùn ci hè più riscattu 
À populu fattu 
Bisogna à marchjà.

 
In lu cornu risona la voce 
Di Sampieru è di l’altri guerrieri 
Chì per vive liberi è fieri 
O per more, curagiu ci dà.

 
Ripigliù:
 
Aiò ! tutti ! fratelli chì hè l’ora 
Di cessà frà noi altri ste lite, 
Ci emu fattu abbastanza ferite, 
N’anu risu abbastanza culà.

 
Ripigliù:
 
Stintinati ci semu abbastanza 
À l’azzizzu d’un vile nimicu, 
Tocca ad elli per ghjustu castigu 
À purtanne lu dolu è trimà.

 
Ripigliù:
 
Aiò ! tutti ! fratelli chì hè l’ora 
Di stirpà sta razza maladetta 
Grida in celu, per noi vindetta 
Tantu sangue è tanta infedeltà.

 
Ripigliù:
 
Un vidite ste donne ammantate ? 
Un sentite di Baziu lu Vechju, 
Cirnu, d’elli, un spavechju ferà.
Tutti sottu à listèssa bandera 
Bianca, ornata di la testa Mora, 
Aiò Corsi chì turnata hè l’ora, 
Di l’antica nostra libertà.

 
Ripigliù: 

SIMU SBANDITI 
( Parolle di Ghjuvanteramu Rocchi 
è Musica Tradiziunale)


Simu sbanditi, 
O pessima cunghjura 
Chì sò dui seculi ch’ella dura, 
C’hè stata tantu aduprata 
La so trista punghjitura 
Quandu impiegata la forza, 
Quandu la intrappulatura.

 
Da Ponte Novu, 
Finitu lu tazzeghju 
Ci si sò dati à fanne assai peghju, 
Viulentendu è impicchendu 
Induv’ellu c’era passeghju 
Di u populu di Cirnu, 
Chì ancu oghje n’hà lu schifeghju.

 
Per fà le so guerre, 
È fà lu so imperu, 
S’anu arrubbatu più di u bracciu fieru, 
Ramintendusi le prove, 
Di Ghjudice è di Sampieru, 
È di Sambucucciu d’Alandu, 
È di Paoli l’altieru.

 
Sò senza bande, 
Li nostri li pastori, 
È senza terra sò tanti agricultori, 
Fora la giuventù corsa, 
Stà fendu lu corri corri, 
Quand’elli sbarcanu à schere, 
Li soi l’incettatori.

 
Micca banditi, 
Patriotti d’onore, 
È per la patria pronti à lu furrore, 
E nostre bandere bianche, 
Stampate di teste more, 
Chjoccanu cum’è saette, 
In faccia à l’ingannatore.

 
Aiò surelle, 
Aiutate à la mossa, 
Vi guidi sempre Faustina la corsa, 
Chì lu populu di Cirnu, 
Mai lu metteranu in fossa, 
Sè cun voi per cumpagne, 
Demu oghje l’ultima scossa.

 
O l’arme eterne, 
D’ogni virtù pruvisti, 
Femu spazzosa di tanti inghjusti acquisti, 
Ch’ellu si ne parla à veghja, 
Quì di li culunialisti, 
O li ladri o li furdani, 
O li cani fora pristi.

 
LETTERA DI U PRIGIUNERU 
( Parolle è Musica di ghjuvan paulu Poletti )

 
Da u fondu di e prigione induve tù sì, 
Dimmi ciò chè tù pensi, 
Dimmi ciò chè tù brami…
Vogliu cantà le to muntagne immaculate 
Quandu l’alba santa si disceta in mè, 
In lu to celu ci cantanu le fate, 
È tante voce pure si spannanu cun tè.


Vogliu cantà cum’è un figliolu curagiosu, 
In terra nemica oghje incarceratu, 
Cun tanta cura u destinu gluriosu. 
M’hà purtatu cun fede à l’altare sacrate.


Ripigliu: 
Dammi la forza per tene alta la to bandera, 
È libertà per la to terra cusì fiera.


Vogliu cantà li to oddii, le to passione, 
Quandu mughja in mente u ventu nustrale, 
Chì ghjunghje è sbatte e porte di e prigione, 
È chì l’eterna gloria alza lu so fanale.
Vogliu cantà cun quattru muri per cunfine, 
Aspettendu l’ora di la verità, 
È anderaghju sempre senza fine, 
A pace ritruvata per l’eternità.


Dammi la forza per tene alta la to bandera, 
È libertà per la to terra cusì fiera.
Salute à tè, prigiuneru macchjaghjolu, 
Quand’è tù turnerai ùn ci serà più dolu.


ripigliu: