Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Théâtre de la ville - Canzone Corse

Théâtre de la ville

Canta u populu corsu


Théâtre de la ville
VOCE MUNTAGNOLE 
(Parolle di Santu Casanova, 
musica tradiziunale)


Vurria chì la mè voce 
Trapanessi ogni muntagna.
Ch’ella ghjugnissi in Niolu 
Ribumbà per la Balagna.
Ch’ella franchessi lu mare 
È le fruntiere di Spagna.


ARRIETTA 
( Versini – Poletti – Gattaceca )


Quand’ella canta in mè quell’aria languente 
Naviga in dolci mari la me fantesia 
Di l’albe chi ùn sò più risplende la magia 
Tutta la giuventù si leva è m’hè prisente


Correnu dananzu à l’ochji meravigliati 
Catene di monti turchini à l’infinitu 
Pinete è valdi cupi è machjetu fiuritu 
Calanche è scogli da lu mare flagilati.


Scopru à li fianchi d’una sarra appiticate 
Accolte a brada cume capre in lu piazzile 
Di tondu à la chjesola cù lu campanile 
Casarelle di petra nuda musgingate.


È l’ora calma induve lu cansa lu gjornu 
A campanella chi chjocca l’Ave Maria 
I campagnoli sparsi invitu à lu ritornu 
A banda di le sgiotte affulena la via.


U sole s’hè ciuttatu una ghitarra sona 
Un’ardita brunetta affacca à lu purtellu 
È lampa un carofulu rossu à lu zitellu 
Innamuratu chi li canta la canzona.

 
FESTA ZITELLINA 
( Parolle di Ghjuvanghjaseppu Franchi, 
musica Poletti – Gattaceca)


À passi di ghjatta 
A neve s’acquatta 
È piglia è sì piatta 
In ogni furcò.


Piove piove latte 
V’agranca le patte 
C’hè pocu à scumbatte 
O sgiò calafrò.


Si vede sumeri 
Arechji in pinseri 
Umbrosi mazzeri 
Pè ‘ssi cacciarò.


Sò fatti à frisgetti 
I nostri fussetti 
Sò in biancu li tetti 
Chì bella staghjò.


Evviva li stracci 
Prestu à vultulacci 
-Ingrati zitellacci 
-Perchè o Babbò?


U ventu sculiscia 
Lascendu una striscia 
Di bambace liscia 
Soprà li machjò.


U ventu rumena 
U celu sumena 
L’angoscia è la pena 
Di l’omi maiò.


MAL’CUNCILIU 
( Poletti )


Tù si l’alburu di lume 
è ne veni da luntanu 
Tù si lu tonu e lu fiume 
è Lesia chi canta pianu


Tù si l’errante d’amore 
Chi camina in la muntagna 
Tù si l’omu chi si more 
Quandu fala l’ombra pagna


È quandu a notte ti porta 
E voce di Torremorta 
È chi u cantu di l’onda 
Colla da a terra prufonda.


Tù si l’alburu di sognu 
Scurticatu da lu ventu 
Tù si anghjulu o demoniu 
A carezza o lu spaventu.


Tù si gioia o dulore 
Ma cun tè mi meravigliu 
Sò natu in lu to furore 
Mal cunciliu


A PALATINA 
( Tradiziunale )


Cinta è bella la carchera 
I battaglioni maiori 
Sò falati à corri corri 
Lu cuntrastu scuppierà 
Da l’imbrogliu furesteru, 
Oghje o mai s’escerà.


ripigliu:
Or fate sventulà sta chjoma, 
Chi tantu sott’à la soma, 
Per cent’anni ùn si hà da stà, 
Da lu pughjale à la marina 
Cantate la Palatina 
È lu piombu salterà.


Per lu Capu Naziunale 
Appruntate li truffei 
I furdani à sei à sei 
Anderanu à tumbulà 
È dumane à lu Cunventu 
U vulemu incurunà.

 
ripigliu
Avanti la nostra ghjente 
Spunta l’alba è s’avvicina 
À la Corsica Regina 
Gloria per l’eternità.


ripigliu

BARBARA FURTUNA 
( Tradiziunale )

 
O Barbara furtuna, sorte ingrata 
À tutti ci ammollisce il cor in pettu 
Pensendu à quella libertà passata.


Hè pur ghjuntu quellu ghjornu, di funestu, 
D’abbandunà piacè per li turmenti, 
O Diu ! chì tristu ghjornu hè per mè questu !


Addiu Corsica, madre tantu amanta, 
Nel separar di tè senza ritornu, 
O chì dulor nell’anima scunsulata.


SURELLA D’IRLANDA 
( Poletti )

 
S’hè infiarata la mio rima chi n’aghju tamanta pena 
Hè scritta nant’un giurnale a disgrazia chi ti mena 
Ti casticheghja l’Inglese chi ti strigne la catena 
Surella d’Irlanda.

 
Sò figliola di sta terra è aghju listessa sorte 
La mio prigione hè francese è mute sò le so porte 
È l’ordine culuniale mi hà cundannatu à morte 
Surella d’Irlanda.

 
È to notte sò sangue è ammantate di dolu 
Quandu ghjunghje la mitraglia qual’hè ch’ùn si sente solu 
Una sera in Bastia m’anu pigliatu un figliolu 
Surella d’Irlanda.

 
Paura ùn ne cunniscia chi figliolu era d’onore 
Ma quandu l’anu intravatu s’hè strappatu lu mio core 
Ma francaraghju lu mare per sparghje lu mio terrore 
Surella d’Irlanda

 
Un ghjornu ci scriveremu quandu a pace turnerà 
Quandu a mente sarà sciolta per pudecci abbraccià 
È stu mondu d’inghjustizia ghjurgu ch’ellu cascherà 
Surella d’Irlanda.


CI HE DINU 
( Fusina – Poletti )


Ci hè dinù tanti paesi strangeri 
Fratelli di la briglia è l’umbasti 
Chì traccianu l’idde è li cuntrasti 
Sgracinendu cullane di penseri 


Ci hè dinù tante razze malavviate 
Surelle di l’albore culuritu 
Chì piglianu la strada è lu partitu 
Di cio chi ci leia à le strorie andate.


Ripigliu: 
Ci so tutti quessi è po ci sò eo 
È lu so passu novu hè dinù meo.


Ci hè dinù tanti populi malati 
Fratelli di la frebba è lu dulore 
Chì cantanu li so guai affanati 
Cù lu vechju suspiru di l’amore 


Ci hè dinù tante forze liberate 
Surelle di lu mondu chi s’avvia 
Vive, è da tante mane purtate 
Chì ci mettenu in l’allegria.


Ripigliu

Ci hè dinù tanti associ per furtuna 
Fratelli di l’ochji aperti à lu sole 
Indiati cum’è squatre di fole 
D’ùn vulè più esse cechi à la funa 


Ci hè dinù tante voci discitate 
Surelle di a fede è di a salvezza 
Chì portanu à l’avvene a so carezza 
È valenu più ch’è le fucilate.


Ripigliu

VOGLIU SCRIVE U TO NOME 
(Parolle di GP Ristori segondi P Eluard, 
Musica GP Poletti )


Sopr’à e porte di e scole 
Mentre i libri ind’è fole 
U to nome in’ogni locu 
Sbuccia in lettare di focu 
Libertà !


Sopr’à u volu di l’acellu 
Ind’è u sguardu di u zitellu 
Per l’orfanu inghjuliatu 
Per lu vechju abbandunatu 
Libertà !


Ind’è surgente cristalline 
Ind’è più vechji mulini 
Intorn’à l’aghja à u piazzile 
À u fucone à u casgile 
Libertà !


Nant’à e neve di ritondu 
Sopr’à u mare prufondu 
E petre di l’alte cunfine 
E rinaghje di e marine 
Libertà !


Per u cuccu è u culombu 
Per a chjama è u ribombu 
Per u fiore muntagnolu 
U secretu macchjaghjolu 
Libertà !


In l’anticu campu santu 
Cù a santa croce accantu 
In cima di u campanile 
Nant’à u ceppu di u fucile 
Libertà !


Sopr’à Tavignanu è Golu 
Sparghje infine lu to volu 
Per u solcu per a terra 
Per a lingua è a bandera 
Libertà !


Poi per ogni patriottu 
Oghje incarceratu à tortu 
Per ogni generazione 
Di a Corsica Nazione 
Libertà !


PAGHJELLA DI PONTE NOVU 
( Canta u populu corsu – 
tradiziunale versu di castiglioni)


S’è tù passi per isse sponde 
Pensa a salutà la croce


Qui sò cascati l’Antichi 
Cantendu ad alta voce


Per difende a Liberta 
Contr’à u francese feroce.


GHJENNAGHJU 

Un ghjornu singhjuzzava a vigilia bughjura 
I carrughji attuniti cuntavanu i so morti… 
Tandu entre u pastore cum’è batelli à i porti 
Calmi è s’indinoghja è sdrughje a paura.

 
Preca à core scioltu è si sparghje l’amore 
S’hè zitta ancu l’aria aspettendu a chjama 
Di a voce porta pace chì tutta a ghjente brama 
S’hè piatta ancu a zerga è parla u signore.

 
« Statu omniputente tù chì stai in l’imperu 
Di forse accanite è di ferru è di focu 
Lacami sti figlioli è lacami stu locu 
Ùn mandà più saette contr’à u so addisperu.

 
Ùn parlemu di lege è guardenu li dritti 
Si sò pisati tutti contr’à la to inghjustizia 
Di mani è di voce ne cresce una divizia 
Sguizzera torna u sangue sè tù ùn li lachi arritti… »

 
Ma queste ùn sò voce chì sente a preputenza 
Hè debbule u Signore in pettu à u statu petra 
I fiumi impauriti correnu à l’ombra tetra 
Di a guerra chì rinova quell’antica viulenza.

 
AMICU CI SI TU 
(G. Fusina – G.P. Poletti )

 
Amicu ci sì tù chì ci porghji la manu 
Quandi u ventu gira ind’u celu isulanu 
Quandi u sensu spira ind’u cerbellu umanu 
Amicu ci sì tù.

 
Amicu ci sì tù chì ci porti penseru 
Quandi u morsu stringhje di ferru furesteru 
Quandi l’ochju dinnera da lu vechju addisperu 
Amicu ci sì tù.

 
Amicu ci sì tù chì copri lu dulore 
Quandi a brusta ghjala u focu di l’amore 
Quandi a fede cala in core traditore 
Amicu ci sì tù.

 
Amicu ci sì tù chì ci apri le porte 
Quandi l’idea more nantu à le strade torte 
Quand’ellu sbuccia un fiore cum’è sognu di morte 
Amicu ci sì tù

 
Amicu ci sì tù chì ci dai speranza 
Quandi a vita cagna ci tomba fratellanza 
Quandi a terra cara si sfuma in la partenza 
Amicu ci sì tù.

 
Amicu ci sì tù chì ghjetti lu mandile 
Quandi u tempu vene d’ùn esse più ghjentile 
Quand’ella vene l’ora d’ùn esse più civile 
Amicu ci sì tù.


QUANDI A TERRA MOVE 
( Fusina – Poletti )


Quandi a terra move 
Sott’a la sciappitana 
Di corsica luntana 
Mi vogliu avvicina


Sentu chi l’aria trema 
Ch’ellu mughja lu mare 
ava si chi mi pare 
Stu ventu girera


Issa terra he la nostra 
Nisun ci po pretende 
Ormai un n’he a vende 
un vale a pattighja


Ci so nati l’antichi 
Dapoi la filitosa 
la vulemu fa sposa 
quelle so liberta


Sona lu vecchju cornu 
Sopra lu mondu novu 
Per mettel’a u provu 
L’amore di qualla


E imbrusche so in lu saccu 
Chi la mio manu un tremi 
Chjunti a li punti stremi 
A scelta si fara


Simu l’eredi ghjusti 
Di corsica strziata 
corsica marturiata 
Ti vulemu aiuta


DIO VI SALVI REGINA 
( Tradiziunale )


Dio vi salvi, Regina 
E Madre universale, 
Per cui favor si sale 
Al paradiso.


Voi siete gioia è riso 
Di tutti i sconsolati 
Di tutti i tribolati 
Unica speme.


A voi sospira è geme 
Il nostro afflito core, 
In un mar di dolore 
E d’amarezza.


Maria, mar di docezza, 
I vostri occhi pietosi, 
Materni ed amorosi 
A noi volgete.


Noi misei accogliete 
Nel vostro santo velo, 
Il vostro figlio in celo 
A noi mostrate.


Gradite ed ascoltate, 
O Vergine Maria 
Dolce, clemente è pia, 
Gli affeti nostri.


Voi, dai nemici nostri, 
A noi date vittoria, 
E poi l’eterna gloria 
In paradiso.


Paghjella

ALLEGRIA 
( Luciani )


Un sguardu zitellinu chi si sveglia 
Scuprendu l’alba chjara di fraternità 
Un strinta di manu maraviglia 
L’amicizia frà l’omi per l’eternità 


Cantu chi sparghje l’ale via via 
Supranendu e campagne empiendu cità 
Tanti culori tant’allegria 
D’una vita rinova chi prinincipia avà.


Ripigliu: 
Vene venerà quellu ghjornu 
Vene vene venerà 
Quellu mumentu chi per tè 
Serà benestà 
Tornerà tornerà una stonda 
Torne torne tornerà 
Quell’allegria cumuna di la libertà.

 
Un sguardu zitellinu chi si sveglia 
Scuprendu l’alba chjara di fraternità 
Un strinta di manu maraviglia 
L’amicizia frà l’omi per l’eternità

Ripigliu