Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
A chjama - Canzone Corse

A chjama

I chjami aghjalesi

A CHJAMA
(D. Barazza – D. Barazza)

Si terra abbaghjulata di lumi
Infilarate cime bianche
Ci rughjanu l’indomiti fiumi
In l’abissi di e calanche

A mio isula di l’incertezze
Scianguagliata da tutti li venti
Un ti toccanu chè briglie è cavezze
Da narcate à ricusi sprezzanti

A mio lingua di scartu nigata
Da sse vechje code vulpine
Murtulaghji d’un epica andata
In fondu à e so tanne parigine

Ùn sentite i Chjami Aghjalesi
Chi mai ùn si pienteranu di mughjà
A libertà
Libertà

ùn sentite i Chjami Aghjalesi
Chi mai ùn si pienteranu di mughjà
Libertà
Libertà

NARCISU
(P. Croce – F. Pesce)

È u mondu s’affundava
Sott’à e so parechje some
A Gorgona à sciolta chjoma
Attaluzzava chi scappava

E u celu silenziosu
Ùn ne dava più risposta
Costi lu tantu chi costa
Girava l’ira gulosa

Ma Narcisu si spechjava
Ma Narcisu si spechjava

L’alma di l’immensità
Chi s’era fatta sperenza
Chjudi l’ochji è steti senza
Manc’un lume da sperà

Negrufume la campia
Un ne dava più un fruttu
U castellu era distruttu
Di l’umana cumpagnia

È d’ogni vita piacente
À chjuchjulà pè i prati
D’ogni parte è d’ogni latu
Si strughjia la sumente

Ma Narcisu si spechjava
Ma Narcisu si spechjava

Nùn s’avia più da sente
Nùn s’avia più da vede
Cum’è quellu chi si pente
Quand’à lu tardi s’avvede

Ma Narcisu si spechjava
Ma Narcisu si spechjava

U CORE CUNTENTU
(P. Croce – F. Pesce)

I suspiri ch’aghju in capu
Un passanu più sta porta
Li mi tengu si per casu
Qualchissia li si porta

Ma, quand’u vostru purtellu
S’apre chi si face sente
Cum’è una musichella
Nant’à l’ale di u ventu

Hè tandu ch’o mi ramentu
Ch’aghju lu core cuntentu
Hè tondu ch’o mi ramentu
Ch’aghju lu core cuntentu

Si falendu per u chjassu
Vecu la vostra persona
Trà u sole è l’ombr’à spassu
Chi si porta a mo canzona

Hè tandu ch’o mi ramentu
Ch’aghju lu core cuntentu
Hè tondu ch’o mi ramentu
Ch’aghju lu core cuntentu

Si porta la mo canzona
Incù lu mo cor’à tempu
Cum’un ballu cum’un sonu
Chi di rime n’aghju centu

S’è li vostr’ochji à li mei
S’accoglienu una stonda
E mi danu inde l’idee
Più chè li mari è li mondi

Hè tandu ch’o mi ramentu
Ch’aghju lu core cuntentu
Hè tondu ch’o mi ramentu
Ch’aghju lu core cuntentu

Ma, s’ùn averaghju più
Di la vostra cumpagnia
Mancu un sguardu di più
Si stancia la puesia

Hè tandu la vi ramentu
Chi n’aghju lu core spentu
Hè tandu la vi ramentu
Chi n’aghju lu core spentu

L ‘ARCHITETTI
(P. Poggi – P. Poggi)

Simu di l’arte
L’architettura
La so natura
Vulemu sparte
E avè primura
D’ogni cultura
Cumu u marosu
Chi porta pianu
La so sciuma
Purteremu la piuma
Di l’arte estrosu

Cantemu a vita
Incù amore
Incù dulore
Circhemu a via
Quandu à l’albore
Pesanu l’ore
Fiurimu u mondu
Da cima in fondu
Di sogni strani
Da fà nasce i verani
L’arte hè prufondu

Pè di a realità
Seremu sempre qui
E pè fà sunnià
Seremu sempre qui
A u latu di u campà
Seremu sempre qui
Seremu sempre qui
Seremu sempre qui

Simu li schiavi
Di l’emuzione
È di a passione
Apostuli bravi
D diavulone
Di a ragione
Simu u fanale
Universale
Di a cuscenza
A fede è a pazienza
Di l’arte immurtale

Pè le gioie è le pene
Seremu sempre qui
Pè ciò chi omu teme
Seremu sempre qui
E pè luttà inseme
Seremu sempre qui
Seremu sempre qui
Seremu sempre qui

MONSIGNORE
(P. Croce – F. Pesce)

Monsignore u duca avia riguaratu
I cavalli eppò l’arme è l’omi in cumpagnia
Nant’à a piazza d’arme avia cumandatu
D’un rompe la battaglia prim’à caccialli via

L’ingenii pè la guerra eranu bell’accolti
Infilarati tutti pront’à lampà macagna
Partinu belli fieri, ma di sperà sepolti
Indè l’avvene bughju, diland’à la muntagna

U capigenerale luccicava vittoria
E s’ellu pinserava, mancu fecia vede
L’idea di disfatta, daret’à la so gloria
Chi digià s’affiancava quandu s’incavalchete

Piuvia à lacrimà quand’elli sò vultati
Incù l’ochji spapersi d’avè vistu l’infernu
Ne mancava parechji in li ranghi tarlati
Ch’ùn pobbenu cuntà, à le veghje d’invernu

Passonu le stagioni, e sciagure eppò l’anni
E nascite vulsute è quelle pè scurdà
U duca si ne morse inde listessi panni
Ma in li caselli sempre, s’avia da trimà

Passonu le stagioni, e sciagure eppò l’anni
E nascite vulsute è quelle pè scurdà
U duca si ne morse inde listessi panni
Ma in li caselli sempre, s’avia da trimà
S’avia da trimà

A LUCENDILUNA
(O. Ancey – O. Ancey)

Si ghjoca nu u pozzu
Surridente a luna
Di l’acqua u signozzu
Da i so ragi affuna

S’accende per furtuna
In celu una cullana
E stelle ad una ad una
Cantanu a ninninanna
Cantanu a ninninanna

Dendu à a chjarantana
U so dolce accunsentu
Sumena a Diana
Tanti basgi d’argentu
Tanti basgi d’argentu

Sunnieghja u ventu
Ch’in le fronde sussura
E si tace u pientu
Di una criatura

L’ansciu di a natura
Di grazie tuttu pienu
Dispensa incu primura
l’amore in ogni senu
l’amore in ogni senu

È l’albore serenu
Chi spirieghja ardente
Tale un arcubalenu
Abbraccia l’oriente

Mare terra è celente
Tuttu si culurisce
A luna suffidente
Nu u pozzu smarisce
Nu u pozzu smarisce

A LEVA
(D. Barazza – D. Barazza)

Si peserà l’albore da noi altribramatu
Ssu legittimu sognu da sguassà a buhjura
E vede in fine luce pè unica primura
I ragi di u sole indè u suminatu

Campanu ogni ghjornu è più belle passione
Donne è omi impegnati à sfidà lindumani
Insulcati da chjuchi in li ciosi arcani
Maglioli arradicati da tesse e stagione

Gireranu oghje li venti
In Cursichella terra divizia
In Cursichella terra nuvale

Ghjuvatevi à laziu di tanti è tanti arnesi
Tenendu puru a mente sempre ciò ch’è no simu
Trà l’esse è u parè, ch’ellu ùn si scordi nimu
Di l’eterna filetta chi ammanta li paesi
Franchessi ellu e porte di u mare latinu

U vantu misuratu spartu a u mondu sanu
Alzemu à u più altu u geniu paisanu
D’un populu maestru à scegliesi un destinu

Gireranu oghje li venti
In Cursichella terra divizia
In Cursichella terra nuvale

Gireranu oghje li venti
In Cursichella terra divizia
In Cursichella terra nuvale

CI SI CORRE
(P. Croce – F. Pesce)

Ci si corre u celu
À d’apre i purtelli
È lu sole s’infrugna
A ragi di zitelli

Farfalle canterine
Silenzii zuccherini
È lu mele ci scola
In le rise divine

Ci si balla u ventu
Ogni cosa s’ammenta
Ci si basgia l’eternu
S’ellu hè cortu u tempu

È i visi di gioia
Induv’ellu si gode
Anu poca primura
Impiastranu u sole

Sò fureste è terranii
I muschi di sti panni
Chi asciuvanu di notte
Un ci hè nunda di vanu

È l’amore si face
Cum’una guerr’è pace
À l’intimu mumentu
Duve u mondu tace

È l’amore si face
Cum’una guerr’è pace
À l’intimu mumentu
Duve u mondu tace

KHAN
(P. Croce – JM. Pesce)

pulvericciu zerpitosu
A lu pisà di lu ghjornu
L’armamentu luminosu
Lampa fiare à l’intornu
I ciucci dormenu sempre
L’omi vanu à lu meziornu

Perchè lasciatti daretu
U locu induve tù nascisti
A iurta in lu desertu
Ciò chi ti fece esiste
L’ochji inde l’immensità
U sognu in le cunquiste

L’ochju allarga l’arizonti
A sunnià mare è monti
L’ochju allarga l’orizonti
A sunnià mare è monti

Chi fideghji à l’orizonte
A muraglia chi si stende
E torre eppò li monti
Senza le porte pè spende
A vita à pass’è veni
È la cità chi s’accende

Arrittu nant’à e staffe
Cù la sciabbula in manu
Sempre prontu à fà paffe
Duie parte di l’umanu
Dimmi induv’ellu ti porta
U ventacciu chi ti schiaffa

L’ochju allarga l’arizonti
A sunnià mare è monti
L’ochju allarga l’orizonti
A sunnià mare è monti

Lascia corre ogni vita
Chi si sbucina u tempu
E la to voce erghita
Chi canta à contratempu
Dalli un soffiu più lindu
Fanne un versu currente

L’ochju allarga l’arizonti
A sunnià mare è monti
L’ochju allarga l’orizonti
A sunnià mare è monti

L’ORMA
(PF.Nasica)

Era di rena bianca è di mare turchinu
Di vita mai stanca è di sole divinu
Di pulluzione franca era u so destinu
A terra chi rinfranca un sonniu zitellinu

E piaghje di furtuna vigneti è pasciali
Ricche d’alburatura, d’orte è d’animali
E fascie di virdura, mezani’è valli
Paesi à cusgitura, per monti è pughjali

Fureste maestose, sarre immaculate
Surgente virtuose, d’acque sane cutrate
E petre d’aria rose, da lu cotru sbaccate
E stonde silenziose, spassighjate sebbiate

CHI NE SERIA
(F.Luciani – F.Pesce)

Chi valenu e pratese
I discorsi è e cundanne
S’ell’ùn c’era per parlanne
Militanti à bracce tese

Quandu lu corsu si vende
A rena d’isse marine
S’elli ùn c’eranu per difende
L’orlu di e nostre cunfine

À levante è à punente
Da Bonifaziu à Bastia
Senza la so vulusia
Oghje a ghjente
Chi ne seria

Chi ne seria di noi
S’ellu ci era mane è sera
Omi d’un’anima vera
À battesi cum’eroi

Quandu à peghju d’e rimigne
Ghjunghje à incettà e piaghje
S’elli ùn c’eranu à accinghje
Cum’è baroni di l’aghje

À levante è à punente
Da Bonifaziu à Bastia
Senza la so vulusia
Oghje a ghjente
Chi ne seria

Ma chi seranu i sfochi
Di li corsi chè no simu
È chi serà di sti lochi
Quand’ùn ci serà più nimu

À levante è à punente
Da Bonifaziu à Bastia
Senza la so vulusia
Oghje a ghjente
Chi ne seremu

GIORGIÒ
(F.Poggi – F.Pesce)

Eri l’amicu fidu,
Cù l’estru paisanu
Di surrisu sinceru
Eri eternu veranu

Chietu cum’è l’altagna
In u so volu silenziu
Campavi la to vita
Tal’ultimu licenziu

Si ramenta lu Niolu
U to passu felice
È quell’impaghjellate
A l’ora di a Santa
Oghje à son’di murtoriu
U silenziu ci dice
U viotu chi serà
È tristezza chi canta

Firmeranu di tè,
Stalvatoghji saliti
Tanti chjassi spartuti
Ricordi culuriti

È quelle briachine
Sin’à mane à l’albore
Eri di testa in core
D’amicizia è d’amore

Si ramenta lu Niolu
U to passu felice
È quell’impaghjellate
A l’ora di a Santa
Oghje à son’di murtoriu
U silenziu ci dice
U viotu chi serà
È tristezza chi canta

Per chi t’hà cunnisciutu
In lu so core hè pernu
Ch’è tù fussi partutu
Oramai à l’eternu

Avà ch’è tù si luce,
Schjarisceci a strada
E dacci à sparte sempre
Rime vicinu à l’aghja

SI MUVERÀ
(P. Poggi – P. Poggi)

Senteremu le voce stridà
Senteremu lu ventu girà
Un altru mondu chi si pare disegnà

Forse tutti li suturni rè
Pruveranu di fà lu valè
Lu viziu bruttu di lu so santu pudè
È puru,

Si muverà
Ind’una timpesta
L’ira serà in ogni testa
Ssu mondu scemu muverà

A nostr’arma si chjama cuscenza
A rivolta senza viulenza
A ragiò hè una forza hè a nostra putenza

È vulemu esse l’artigiani
Di a rindetta di l’umani
Sguassà le sfurtune è tutti l’affani
E puru,

Si muverà
Ind’una timpesta
L’ira serà in ogni testa
Ssu mondu scemu muverà

Ci vole à purtà ne le sperenze
È ci vole à sparte le sferenze
Pruva di fà smari tutte le diffidenze

Ouandu u cantu, stridu diventerà
Ch’a so forza, u ventu ci darà
Nostra mossa pupulare ùn si pianterà
È tandu

Si muverà
Ind’una timpesta
L’ira serà in ogni testa
Ssu mondu scemu muverà

Si muverà
Ind’una timpesta
L’ira serà in ogni testa
Ssu mondu scemu muverà

L ‘ULTlME CUNFINE
(E.Simoni – F. Pesce)

Ghjente di qui è ghjente di quallà
Tutti pezzucci di st’umanità
Bramendu a pace è a dignità
Armendu u bracciu di a libertà

Ghjente di qui è ghjente di culà
Populi sani si ponu pisà
Tutti uniti è a la mossa
Per dà inseme l’ultima scossa

Oghje qui à l’ultime cunfine
Oghje qui luttendu senza fine
Oghje qui pè l’ultima passione
Quella di a Corsica Nazione

Scrivemu una pagina di storia
Nè per l’onore nè per à gloria
Scambiemu a sorte di u paese
Scuzzulendu l’ordine francese

Scambiemu a sorte di a nazione
Cù a lotta di liberazione
Amore vita è resistenza
Un solu avvene : indipendenza

Oghje qui à l’ultime cunfine
Oghje qui luttendu senza fine
Oghje qui pè l’ultima passione
Quella di a Corsica Nazione

Oghje qui à l’ultime cunfine
Oghje qui luttendu senza fine
Oghje qui pè l’ultima passione
Quella di a Corsica Nazione

SÓ Dl
(L.Cosimi – JM. Pesce

D’issu paese spupulatu
Sin’à i chjassi sguassati
D’issu pastore beatu
A i paisaghji zuccati

D’issa muntagna aduprata
Per un mumentu scambiatu
D’issa surgente addestrata
A lu ricordu vultatu

D’issu cantu arradicatu
À li ma vechji andati
D’issu fucile affiancatu
È mai più inghjuliati
È mai più inghjuliati

D’issa terra acquistata
Per un cantu bramatu
È d’issa lingua impiegata
Sin’à l’ultimu fiatu
Sin’à l’ultimu fiatu

D’issa lotta accippata
À un scrittu scurdatu
D’issa disfatta armighjata
È d’un tamantu suldatu

D’issu figliolu stradatu
Da li so passi sebbiati
D’issu viaghju fidatu
È quelli cundannati

D’issu cantu arradicatu
À li ma vechji andati
D’issu fucile affiancatu
È mai più inghjuliati
È mai più inghjuliati

D’issa terra acquistata
Per un cantu bramatu
È d’issa lingua impiegata
Sin’à l’ultimu fiatu
Sin’à l’ultimu fiatu

CAPRARA
(A Salducci – JM. Pesce)

Da l’altu celu muratincu
Sin’à l’albore di Caprara
L’eccu purtatu da Bivincu
O quant’ellu ci n’ampara
Ne vogliu fà un passu oghjincu
À quella storia marinara

Ci hè vulsultu pè ghjunghje à fine
Acquistà l’arte è u maneghju
Ammaestrà l’acque saline
Angoscia è passione à buleghju
Purtà a guerra à è cunfine
È stradà nave in lu mareghju
Purtà a guerra à è cunfine
È stradà nave in lu mareghju

Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più
Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più

Imbarcati in Macinaghju
I Naziunali intisgiati
Cannoni à bordu solu un paghju
Mossi di Acchille Murati
In quellu mese di ferraghju
In l’isulottu sò sbarcati
Una eppo l’altra e so torre

È u cunventu è a cappella
Anu affugatu u so splendore
Ancu San Ghjorghju a ribella
A morte addossu hà contu l’ore
È persu la so citadella
A morte addossu hà contu l’ore ‘
È persu la so citadella

Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più
Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più

Più ghjè amara a scunfitta
È più ghjè bella a vittoria
A culuniale si stà zitta
Luce s’hè spenta in casa soia
Fù cusi Genuva cunvinta
D’avè ne persu fiatu è gioia

A viranata messa in ballu
Prumette ore radulcite
Qui sopr’à locu à feru caldu
L’omu infascia e so ferite
Culà punete rossu giallu
L’eccu s’aspetta d’altre lite
Culà punente rossu giallu
L’eccu s’aspetta à d’altre lite

Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più
Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più

Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più
Amore di a patria è virtù
Bandera alta ancu di più

QUANTE
(H.Olmeta – P.Poggi)

Quante speranze addunite
Si sò affidate à tè
Quante mosse addulurite
E dinù quanti perchè

Fallu cantà, è campà issu paese
Ch’oghje bisognu ne hà
Ditti ch’ell’ùn sà vane e to pratese
Aiò datti forza avà

Quanti solchi aghju tracciatu
Per suminacci u t’avvene
Quante vittorie aghju strappatu
Per un dumane senza catene

Fallu cantà, è campà issu paese
Ch’oghje bisognu ne hà
Ditti ch’ell’ùn sà vane e to pratese
Aiò datti forza avà

Quanti figlioli spatriati
Per ste prigiò, in u frastornu
Quanti pugni si sò alzati
Bramendu l’ora di u ritornu

Fallu cantà, è campà issu paese
Ch’oghje bisognu ne hà
Ditti ch’ell’ùn sà vane e to pratese
Aiò datti forza avà

Fallu cantà, è campà issu paese
Ch’oghje bisognu ne hà
Ditti ch’ell’ùn sà vane e to pratese
Aiò datti forza avà

A NOSTRA LINGUA
(O. Ancey – O. Ancey)

Rinascerà a lingua materna
È da noi serà torna aggradita
Risurgerà da a so notte eterna
Cù u fiatu ritrovu di a vita
Chjara cum’un alba muntagnola
Sbuccerà in ogni corte di scola

A nostra lingua
A nostra lingua

fiuriscerà in core à i pueti
A mazzuli di rime è puesia
Da palisà i sogni i più secreti
Cù parolle intrecciate d’armunia
Dolce cum’è u cantu di l’acelli
Si senterà in bocca à i zitelli

A nostra lingua
A nostra lingua

Ricuccherà per ogni muntagna
A millaie di versi di paghjelle
Di una fonte chi mai s’attagna
E so parolle seranu candelle
È fresca cum’è l’acqua di a surgente
Si sparghjera inde a nostra mente

A nostra lingua
A nostra lingua

Disciterà a cuscenza cumuna
D’issa terra ch’ùn si vole more
Ci francherà da ogni sfurtuna
Serà a voce di u nostru core
Da rinvivi ogni virtù sepolta
Suminerà un ansciu di rivolta

A nostra lingua
A nostra lingua