Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Oghji in scena - Canzone Corse

Oghji in scena

I surghjenti


Oghji in scena
L’ARBURUCHJU
 
Aviamu piantatu un arburuchju
Faci ghjà più di trenta anni avà
I prima tempa, hà straziatu un pucuchju
Po s’hè ripresu è pudutu campà


In l’annati currindu l’arburuchju
Cresciva, è si pudia rimarcà
Issa tarra facia prò, à u so suchju
A so billezza era à mintuvà


Ungni annu, l’arburonu hà datu frutta
À a ceca ùn si facia chè strappà
A so sumenti ùn pudia essa chè muta
Ch’ungnunu, u si volsi appruprià


Cussì ch’in piena forza, l’arburuchju
Chì era duvintatu una fiertà
Cascò malatu à perdani u suchju
I so branchi sò ghjunti à cascà


Un ghjornu a timpesta fù più bruta
Chì l’arburi pungnendu di luttà
Si resi è po a so vita fù sdrutta
Ma lasciò naciola pà radicà


Hè natu, curciu è solu, un arburuchju
Mezu à muchja è tanca mali ni stà
Pò metta qualchì annu à dà ci fruttu
Ma ci vularà prestu di nittà


Pò metta qualchì annu à dàci fruttu
Po incù misura, sparta è suminà.


Notti è ghjornu

Quandi a u segnu d’alba
Spunta u sguardu llu soli
E chi a notti calda
tali un anima sola
Si chjina in u serenu
Di u ghjornu chi fiurisci
U fiatu di a me pena
Tandu ni rinvivisci


E tantu notti e ghjornu
Pà i tarri spariti
Ti circu da l’intornu
A i monda infiniti
Ti circu in u rispiru
Di un cantu chi da voci
In u ventu chi ghjira
Chi salta ungni foci


Ti circu in u rispiru
Di u silenziu cutratu
E ancu in u suspiru
Di a passioni sfiatata
Cridendu chi una stella
Purtessi u to ritrattu
Chi u ricordu succella
Ma va troppu a l’appiattu


S’eu fussi a furori
Di a tarra chi trema
Ti daristi a splindori
Sina i cunfini stremi
Mi daristi u serenu
Di a paci ch’un cheri
A pacienza chi teni
Chi ricusa addisperu


Ritrovu in ungni cosa
Chi a natura sumina
U to visu chi sposa
A vita chi camina
Un acquata ha fiuritu
I vaddi di un disertu
Cussi aghju capitu
Cio chi tu m’ha uffertu


Se u segnu di l’alba
U sguardu di u soli
U fiori di a vitalba
E l’anima chi bola


U casamentu

In un casamentu abandunatu
Un omu vulia fassi alloghjiu
Incù a so famidda s’era stallatu
Fora di a cità nantu a u poghju


Mancu vulia fa palazzu
Ancu di menu una cità
Un n’avia micca idei pazzi
Ma solu campa dignità


Iddu cridia in lla ghjustzia
A mimoria l’umanità
A u veru sensu llu ghjudiziu
Quiddu chi nimu po cumprà.


Avia intesu parla di drittu
Di ghjustu e di fraternità
Ma issi belli paroli ditti
Tregani nanzi di sbuccià


Fora di leggi fù dicchjaratu
Un n’avia solda pà pagà
Cussi u tintu si n’he andatu
U capu bassu senza luttà


Qualcosa brusgia in u me cori
Dapoi ssu ghjornu un po andà
Sarà po essa u disonori
D’un pude solu che cantà.


Muralità infantimata
A u derisoriu a u soldu va
Un t’imbutrà di ssu beatu
Un altru cantu devi intunà.


E dopu i mesa passati
U casamentu fù spiantatu
A piazza a u pruvitu fù data
Ma pocu ghjenti si so svighjati.


E tu chi a risu tali un latru
Di i frastorna lli sfurtunati
Tu chi sta zittu tali un quattru
Sappia chi i guai so impustati


Quandi u puteri he maldiatu
A so ghjustizia duventa urgogliu
A vita di lli disgraziati
Vali menu che un portafogliu.


A me patria

A mè patria sì chjama libertà 
Libertà, sempre, sempre sì chjamerà 
A mè patria sì chjama libertà 
Libertà, libertà.


V’aghju scurpatu un ghjornu incù pena 
Figlioli di’ss’umanità 
In u vostru vighu c’era cateni 
Di miseria è di povertà 


Vile inghjustizia ch’ai vita serena 
Mi sò intesu spavintà 
Ma a cuscenza pà sciula a catena 
Pratendi’ssa verità.


A mè patria sì chjama libertà 
Libertà, sempre, sempre sì chjamerà 
A mè patria sì chjama libertà 
Libertà, libertà.


Ghjenti di cori spersi in questu mondu 
Virtu è di predicà 
Si in certi lochi l’indicenza abonda 
Di i putenzi ne a vulintà 


È incù’ssa fede sarà sempre incesu 
U drittu in’ss’umanità 
Mai più un populu sarà appesu 
Chjamendu’ssa verità. 


Ricordu

O ghjuventù passata, 
Zitella luntana 
Per sempri di mè. 
O passioni vultata, 
Amori o dannu 
Dumani par mè.


Dimmi induve sì 
Chì possu fà quì 
Senza tè. 
Dimmi induve sì 
Sò solu cusì 
Senza tè.


O soli d’arimani 
Acellu chì canta, 
L’amori di l’avveni. 
O piovi di a mani, 
È pienta tamanti 
Tristezza chì veni.


Dimmi induve sì 
Chì possu fà quì 
Senza tè. 
Dimmi induve sì 
Sò solu cusì 
Senza tè. 


Eu so

Ti stimu

Una casa

Una casa piena è candiddighja
u tempu ingurdu chì sà
c’un ghjornu o l’altru
un ghjornu latru
a ghjenti si purtarà


Una casa chì s’arrampichighja
à tempi c’ùn poni dà
cù mischinezza è strapazzi
di ritorni è d’andà
Senti u lagnu chì và


Semu qui, no stemu qui……
In a casa vechja u ritrattu,
qual’hè chì l’hà da spiccà ?
Hè compru u locu
Hè cursu u focu
A tarra strazia à firmà


Una casa pienghji a so famidda
A sterpa ùn ci pò più stà
Ci hè ghjuntu u soldu famitu
di soli è di benistà
Senti u moghju chì và


Pà una strada nova

Pà una strada nova a mezu a i cantona
I tanca e i lamaghji


Pà una strada nova giusta e sincera
Rinvivisciara dumani


Pà una strada nova chi dumani sara
Pà i nosci fiddoli


Pà una strada nova duva ungnunu sara
Fiddoli di a corsica


Sintiti a me prighera, o giusta a me dumanda o a me pinsata
Di veda a noscia tarra, essa sempri in paci, di scopra l’ortu fiuritu
Da i lindumani chjari, duva solu l’idea sara, di smiza u pani
Micca di tichjassi, ma piuttostu di sparta


Comu pude pinsà, suttu a u celi nivulosu, si schjarisciara l’avvena
Comu pude nigà, chi ssa ghjenti d’altro, un n’imparani manca’u corsu
Venini pà campa qui, pa u soli e a u mari, he vincia qualchi solda,
Di a noscia cultura, iddi un ‘hani a goda

 

Ma oghji tutti insembu, pudariamu scambià cu forza e travaddu.
L’idea chi a noscia tarra un siga morta e chi nunda pudaria crescia
D’arristà di pinsà e imparà i ziteddi ancu a i maiori,
I valori e a lingua, cussi pudaremu creda !


Partenzi

Viaghjadori sogu statu
Quand’idda po ci vulia
Diradicassi è po parta
Era quissa a sola via
È di porta in orizonti
È di sulca in mucaturi
Aghju custruitu mondi
Sogu fattu à migraturi


Partenzi è mondi
Partenzi è stondi
I me loca più luntani
Ùn sò persi in verità
Aghju frustu tanti i panni
Par dà fiatu à u me vultà


Viaghjadori di mimoria
Chì u tempu inghjuvanisci
Ungni lascita hè storia
Ungni fattu mi parturisci
È à passa di scunfini
Aghju resu vera a cima
È à passa di distina
Oghji campu da vicinu.


Di ghjuventu


Batti timpesta, è semu quì
L’ora ci affunda, omi cusì
Ditti d’onori è di curaghju
Trema un paesu, allisingatu


Tanti macedda, è spadduzzeri
L’orgogliu appesu, à d’altri sonnia
Omi di quì, morti in altrò
U sangu stringhjarà dinò ?


Duva sarà
Issu tempu accesu di ghjuventù
Ùn curri più


U soli in braccia, è semu quì
U cori in stracci, omi cusì
Fatti suspetti, da boci in dà
Soffri un paesu, a scatinà


Tanti silenzia, missi à palesu
Bucchi liati, una miseria
Quale hè issu drittu di mal’ pinseri
Cusì infuriatu à cundannà ?


Duva sarà
Issu tempu accesu di ghjuventù
Di ghjuventù


A sirena

L’aria in muntagna abbracci un fiori
U celi d’ispagna brusgia d’amori
U mari canta he di parolla
Pa una santa badda a llu soli


Annantu a rena curri un violu
Tu passi e veni so solu
Tu passi e veni e piu, un ti possu tuca
Ma in i me veni, come un suffiu ti ni sta
In u me vardatu campi serena
Semu liati senza catena


Una sirena soli d’amori
Fiori di rena badda incu l’ori
Sta in i me veni scalda u me cori
Canta serena pa i me furori
Una sirena fatta d’amori
Amori di vita soli di cori
A ungni situ a postu un fiori
A l’infinitu, si ricuti, ancu pa mora


Quandi a to sciuma he in furia para
Vigu una piuma, supra un altari
Mari amicu dalli cuncertu
Mai casticu, lli fussi uffertu


A luna piena, pari sunia
Carezza a rena,e in mari va
Sognu feritu, fiuritu da u piu chjiaru amori
Senza ave bitu, u dulci di u so licori
Sognu scutitu, chi ciotta in cori
Chi ha prefiritu canta fervori


Quandi a vita ci scurdara
Da l’alba antica rinasciara
Cantu di gloria chi fara dino sunia
Da un altra stodia una rumanza sbucciara
Sara d’amori, cun po niga
Sara d’amori chi cantara
Una sirena sta in i me veni
Canta serena pa i me furori.


I cumbattanti d’onori

Quantu casi bioti ind’è vò paisani
Ch’aveti par dota u vosciu cori umanu
Pò quantu ziteddi l’ochji carchi à paura
Stridan’in faccia à quiddi chì mai n’ani primura
Vò pà tutti ziteddi frusti da u dulori
Campeti sottu à i steddi è senza più timori


Quandu spunta l’alba cumbattiti cun ardori
L’impegni di tutti ‘ssi signori
Frà mezu à l’ingannu eu salutu u vosciu onori
Chì annega u vintu traditori


O quantu turturi quantu disparizioni
Ma casca a paura quandu nasci raghjoni
Si sparghji ugni ghjornu un cantu di virdura
Fiurisci è à l’intornu faci vita sicura
Sè tu generazioni nata à mezu à u tarrrori
Porti la to passioni, pà l’altri u dulori


Quandu spunta l’alba cumbattiti cun ardori
L’impegni di tutti ‘ssi signori
Frà mezu à l’ingannu eu salutu u vosciu onori
Chì annega u vintu traditori


Un pare

Una brama chì sà è chì parti è chì và
chì canta è sona un avvena à truvà
Una spera chì luci d’umanità
in l’ochji d’altrui è l’altru ghjudicà


Una mossa tutta in sonnia
un sonniu chì movi al di là
di l’affannu
Una mossa un bisognu
è chì pò arricà


Un parè chì ci pò fà viaghjà
à i cimi di l’essa è pò dà si al di là
Un parè si pò ancu accittà
ma micca à i patti di l’indignità


Una brama di dà ma chì pò scumudà
l’idei fatti è trafatti d’età
Una stampa di tempu fala à machjà
u più beddu scrittu chì porta à spannà


Una mossa tutti insembi
l’insembi chì pò palisà
quiddu ingannu
Una mossa chì premi
è chì pò arricà


Un parè chì ci pò fà viaghjà
à i cimi di l’essa è pò dà si al di là
Un parè si pò ancu accittà
ma micca à i patti di l’indignità


A grana

A grana di u tempu viaghja incù u ventu
E cusi pà andà a l’alba di u tempu
Si ne và a campa a l’alba di u tempu


Ascolta ziteddu di a vadella
Un vali a pena di susciulà
A vita di puglia ci voli a lasciala
Pà andà puri à quiddu valdu


A grana di u tempu viaghja incù u ventu
E cusì pà andà a l’alba di u tempu
Si ne và à campà a l’alba di u tempu


In u valdu canta la campagnola
A u spirionu di a to vita
Una bianca culumbula bia una goccia
E pò fala pà una sposta


A grana di u tempu viaghja incù u ventu
E cusì pà andà a l’alba di u tempu
Si ne và a campà a l’alba di u tempu


Canzona chì trinna lu me cori
E chì sumidda à una storia
Voci chì parti à zappudà
Eppò sumina a grana d’amori


A grana di u tempu viaghja incù u ventu
E cusì pà andà a l’alba di u tempu
Si ne và a campa a l’alba di u tempu


Dio vi salvi Regina

Dio vi salvi, Regina 
E Madre universale, 
Per cui favor si sale 
Al paradiso. 


Voi siete gioia è riso 
Di tutti i sconsolati 
Di tutti i tribolati 
Unica speme. 


A voi sospira è geme 
Il nostro afflito core, 
In un mar di dolore 
E d’amarezza. 


Maria, mar di dolcezza, 
I vostri occhi pietosi, 
Materni ed amorosi 
A noi volgete. 


Noi miseri accogliete 
Nel vostro santo velo, 
Il vostro figlio in celo 
A noi mostrate. 


Gradite ed ascoltate, 
O Vergine Maria 
Dolce, clemente è pia, 
Gli affeti nostri. 


Voi, dai nemici nostri, 
A noi date vittoria, 
E poi l’eterna gloria 
In paradiso.