Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Rughju di vita - Canzone Corse

Rughju di vita

Voce ventu


Rughju di vita
Juan Simon

La enterrarón por la tarde
A la hija de Juan Simón
Y era Simón en el pueblo 
El único enterrador,
Y era Simón en el pueblo
El único enterrador.


El mismo a su propia hija
Al cementerio llevó,
El mismo cavó la fossa
Pronunciando una oración.
La enterrarón por la tarde…
Y allá, al caer de la tarde,


Del cementerio salió,
En una mano la pala,
Y en el hombro el azadón.
La enterrarón por la tarde…
Y la gente le decia : de donde vienes, Simón ? 
Soy enterrador y vengo
De enterrar mi corazón.


Kirie E Cristie

Sonanu triste campane
Kyrie si face cantu
Omi è donne marturiati
Si ne vanu à core frantu
Chì focu face sintenza
À nome di Cristu santu.


Sei culombe sò passate
In lu celu di Ghisone
À lu cantà di lu Kyrie
Lu volu in Razzu si pone
Monte Razzu lu to nome
Sarà Kyrie Eleison.


L’idea fatt’eresia
Si ne fughje u peccatore
Aparta hè la caccia mossa
À nome di u signore
È per pagà lu peccatu
Feranu lu sangue corre.


Lu volu di le culombe
Cum’è un segnu si pone
À l’intunà di lu Criste
In la cima senza nome
O corsi la santa cima
Sarà Criste Eleison.


In la petra per u sempre
Hè sulcatu u vostru nome
Dui cime per memoria
Kyrie è Criste Eleison.
Dui cime per memoria
Kyrie è Criste Eleison.


L’Ale di l’Accunsentu

Simu à l’entre di u mondu
In l’ochji di un zitellu
Per una vita un passu
Per un cantu un acellu
È lu volu chì sfascia
E nostre e sperenze
A carezza chì lascia
L’ombra d’una presenza.


Piglià le l’ale di l’accunsentu
E chjome leste di u ventu
È dì è dà è tene…
Murzicà lu l’avvene.


Simu à l’entre d’un sognu
In l’ochji d’un zitellu
Per un idea un chjassu
Per un chjirlu un acellu
È lu volu chì lascia
Da cantu u silenziu
A carezza chì sfascia
D’incantu un mumentu.


Piglià le l’ale di l’accunsentu…
È l’amore da dì
È l’amore di dà
Pisà u capu sì
È u pientu siccà


Prigaria a u Populu corsu

Sò Corsica Regina nigata è messa in croce.
I mo figlioli anch’elli mi danu la ferita.
Induv’hè mossu lu fiatu chì mi purtava arritta ?
Piengu d’ùn esse più.


Sò a mamma chì u figliolu ùn tene cara.
Sò turnata prufittu, rendite mi l’onore,
Ùn girate lu capu, o Corsi ùn vogliu more !
More d’ùn esse più.


Di lacrime nucente si n’hè corsu lu fiume.
Fiumara corre à strughje lu solcu di sperenza,
Mi tomba lu smintecu, mi tomba la partenza.
Straziu d’ùn esse più.


È di l’anima meia chì ne firmerà ?
Lu me fustu sigatu eppò tronche le rame.
Pietà figlioli mei, fate cresce le brame,
Vogliu sperà dinù !


Siate l’acque pè spenghje lu focu chì mi rode
Innacquate lu core di vostra terra corsa,
Alzate bianca è nera è mughjate cun forza
« populu ci hè dinù !»
« populu ci hè dinù !»


A Serva

Eu, paisanu fieru
Ghjurnatante è disgraziatu
Vogliu cantà l’addisperu
Di lu mio amore scunciatu
Anghjula, pura è fantina
Di u veranu più bellu fiore
Si n’andò quella matina
À fà serva à li signori.


Anghjula, Anghjula mea
A ruvina mi purtasti
Stu ghjornu duv’è n’andasti
In li sgiò


È ne francasti lu purtò.
L’estate l’aria infiarava
Eri stanca à la funtana
A to ciretta pisava
Sott’à quella sciappittana
Eu, rozu travagliadore
Ùn truvai mai la stonda
Ellu, giovanu signore
Bellu, ti girava in tondu.


Anghjula, Anghjula mea
Fù cusì, nun ricusasti
A to giuventù li dasti
À stu sgiò


Chì in la so casa t’ingannò.
Trà a cardellina è u corbu
Matrimonii ùn ne pò nasce
Puru un criaturu in corpu
U sgiò ingratu ti tralascia
Stu ghjornu era festa in piazza
Misurasti a to sciagura
Spusava una di razza
Ricca, di ceppu sicuru.


Anghjula, Anghjula mea
Issa pistola ch’è tù purtasti
A ti cacciai, ùn la mi dasti
È u sgiò
Fù a mio manu chì u tumbò.


A squadra di Voce Ventu

Sei giuvanotti asgiati
Cù una passione tamanta
Per i canti indiati
A leva di u settanta
À issa terra arradicati
Guasi cum’è arba santa.


Sè vo sete d’accunsentu
Secondu a tradizione
Hè venutu lu mumentu
Di fà e presentazione
Attenti à e piulate
È i colpi di bastone.


U primu hè capirasciatu
Quant’è sarre di Niolu
U purtevule appiccatu
È a chitarra à u colu
Longu longu sfilanciatu
Cum’è un palu di fasgiolu.


Minguli in quantità
Note ne ghjoca à miliò
U secondu hè verità
Pussede l’arte maiò
Cugnome s’ellu ùn nè hà
U chjamaremu « Django ».


In fatti d’animazione
U terzu si ferma mutu
L’accade à l’occasione
D’ùn esse micca vinutu
Mandendu per spiegazione
Un chjavellu ribattutu.


R : 
Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch’omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.


Incù a so bella cesta
Pelle mora i tratti fini
Ne face girà a testa
À e zitelle aiaccine
Ma li piace ancu à fà festa
È pigliassi e briachine.


L’altru chjappa li terzetti
Spezzanu li tempurali
Schiattanu toni è saetti
È fughjanu l’animali
I culombi, li falchetti
A volpe incù li cignali.


Forse u più cunnisciutu
Di scurdammine ùn possu
Dumanderete l’aiutu
Quand’ellu vi casca addossu
S’ellu sorte à lu prisuttu
Ùn vi lascia mancu l’ossu.


R : Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch’omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.


A friscura sittembrina
Ammatta i suleoni
Hè finita l’estatina
È compie sò e canzone
Accozzanu in cantina
Centunai di milioni.


D’avè vistu mi ramentu
Un magnificu tesoru
U si sparte Voce Ventu
U fruttu di issu lavoru
Nutendu mezu à l’argentu
Cù e stacche piene d’oru.


Spergu ùn ci serà ferita
Postu chì nimu si lagna
Issa canzona hè finita
È lu mio estru muntagna
Forse l’avete capita…
Ghjera solu una macagna.


R :Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch’omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.


Brunetta

Brunetta datti curagiu
Chì da quì s’apre lu cantu
Li scherzi chì tù m’ai fattu
Tene li vogliu d’accantu
Ma sinceru cum’è mene
Ùn ne truverai un antru.


Brunetta lu nostru amore
Quantu pocu hà duratu
Hè cumminciatu d’aprile
Di maghju hè terminatu
Hà fattu cum’è la scopa
Hè fiuritu è ùn hè granatu.


Turneremu à ripigliane
Brunetta lu nostru amore
Nun ci vole medicina
Nè visite di duttore
Abbasta chè tù m’accordi
Un cantu in lu to core.


Rughju di vita

Da i chjassi di sangue è e strade spaventu
Hè partutu u lione à salutà u ventu
I so cumpagni fieri sò trà pientu è rivolta
Si sò chitate e sfiere, un silenziu s’ascolta
Hè partutu u lione à salutà u ventu.


Una lacrima hè corsa in l’ochji d’un zitellu
Hè partutu u lione à salutà u celu
L’anu toltu u fiatu ma hè viva a so voce
U so passu hè stampatu per disertu è per foce
Hè partutu u lione à salutà u celu.


Di u so rughju arditu ribombenu e fole
Hè partutu u lione à salutà u sole
Pocu impreme u vantu di quellu chì fù cecu
Suvitendu u so cantu truveremu u veru
Hè partutu u lione à salutà u sole.


Sò orfagne è zergose e muntagne ribelle
Hè partutu u lione à salutà e stelle
Issu paese hè di fette è u focu ùn si tace
Ùn sò mai e vindette à fà cresce a pace
Hè partutu u lione à salutà e stelle.


S’hè accolta a so ghjente in un silenziu piu
Hè partutu u lione à truvà u so diu
Sia Bibbia o Curanu si sceglie u so destinu
Ùn hè divina a manu à armà l’assassinu
Hè partutu u lione à truvà u so diu.


Quill’altru mondu

Tandu si parlava assai
Raghjunendu incù passione
Di discità a cuscenza
Evucavamu i guai
Beati d’ammirazione
Davant’ogni resistenza.


S’ammintava Brasaville
A vittoria in Algeria
Gandhi quant’à Dien Bien Phù
Santa Chjara è u Cile
Praga dopu à l’Ungaria
Tuttu insignava virtù.


Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì i sogni ghjuvanili
Ùn sò fatti per durà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.


Ùn mancava u curaghju
Nè l’orgogliu nè a fede
Per cambià a nostra sorte
Da un aostu è un maghju
Tutt’ognunu possi vede
Chì si ricusava a morte.


Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì sò vani i sacrifizii
Per salvà u so campà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.


Sò partutu in ritirata
Chì mi parsi d’esse persu
Quellu latu universale
Sarà permessa a lagnata
Quandu ùn si sente u versu
Di u senza pane nè sale ?


Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Ch’ùn ci saria ricchezza
S’ella ùn c’era puvertà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.


Ch’elle creschinu e rame
Di un avvene di divizia
Per chì cunnosce u sprufondu
Ùn invechjanu isse brame
Libertà, pace è ghjustizia
Sia in Corsica o in tondu.


Forse chì di u mo mondu
Ognunu ne diceria
Ch’ellu hè fola è bucia
Sumerismu è falzità
Forse ch’ind’è u mo mondu
A puderanu pinsà.


L’emigratu

À l’orlu di stu mari
Chì ci hà bagnat’à tutti
I destini sò spari
Da i beddi à i brutti
Mischineddi
Eu sò unu di quiddi
Castigati.


Mi mettu stancu mortu
Par cusì mal’guadagnu
Maladiscu a sorti
Ma mancu esci un lagnu
Da a me bucca
Hè cusì ingratu lu sulcu
Di issa vita.


Corsu di ceppu ghjustu
Campu lu to esiliu
N’aghju lu cori frustu
È pregu lu me diu
Chì un ghjornu
Si pianti la negazioni
In issa tarra.


I me lochi luntani
Mi sò rimpruvarati
A me prisenza hè strana
Pocu hè micca accittata
Nè guardata
Sò cum’è vituparatu
Solu.


Sò eu l’emigratu
L’erranti di i to stradi
Eu capicalatu
Tacendu li me strazii
Sutt’à un soli
Chì pà prigà mancu mi voli
Chì piccatu.


Arritttu fieru è altu
Voddu porghja la manu
À l’omu novu natu
À la nazioni in branu
À stu mondu
Ch’è tù brami à tè di tondu
Plurali.


Vurria acciaccà l’oddiu
È carcigà l’idea
Chì mi ricusa oghji
Chì a to strada hè mea
Chì m’agradisci
Issa casa da custruiscia
Cun tè.


A carta nera

Era tempu di carta nera
Purtata da lu gendarme
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind’è li babbi è le mamme,
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind’è li babbi è le mamme.


Quelle campane à murtoriu
Si n’era intesu parlà
È vultendu lu diloriu
Si sò messe à risunà,
È vultendu lu diloriu
Si sò messe à risunà.


Chjucchitendu sempre in capu
Segnu di maladizione
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone,
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone.


U si fuss’elle mai intese
Quì è culà in ogni poghju,
O quant’elle ci anu offese
Quelle campane à murtoriu,
O quant’elle ci anu offese
Quelle campane à murtoriu.


Sittanta

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.


Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.


Quandi tù nasci tù
Da u stintu affiratu,
È carcu di virtù,
À una storia pattuta.


Quandi ti sfoghi tù
Cum’è in una spizzata,
Arma di ghjuventù
È zitella ingrandata.


Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.


Quandi t’accorghji tù
L’ochji persi è alzati
Di quella cursitù
A to vita impalcata.


Quandi t’avvirsi tù
À l’incontru d’un seculu
È rompi i servitù
Di u vigliaccu viculu.


Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.


Sittanta chì ci avia
Si palesa a bucia,
Sittanta identità,
O mà chì bell’età.


Sittanta voci forti
Ùn fussi statu à tortu,
Sittanta un quaternu,
Ùn fussi statu in dernu.


Sittanta, anni cuscenza,
Esistenza, esistenza, esistenza !