Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Da francà u mali - Canzone Corse

Da francà u mali

Cunscenza


Da francà u mali
Esiste

U signozzu d’una tarra, chì sà arburà i scetri
Persu avìa à so zarra, frà li chjassi li più tetri
Da sbusginà una fiara.

È cusì,
Una prutesta nascìa, frà stu duttrina suciale
Pè suminà à sulìa, una identità reale
Chì s’accertava fundìa.

Tandu l’esse fù ragione, pè pruclamà è sussiste
L’arbitraria decisione, d’una cagione d’esiste.

È à cuscenze rabbiose, svulteremu l’inghjustizia
Di ste preputenza altose, à l’infama ingurdizia
Incù l’ànime bramose, da caccià l’inimicizia.

Quì ogni ventu s’hè destu, à u passu d’un dumane
È u focu manifestu, colmu à fiàccule suvrane
Dete un chjarore celestu.

È cusì,
À l’innasta illudente, d’una forza chjasimata
Una stella più ardente, ci sarà sparamundata
Pè zirlà d’altre surgente.

Oghje l’avvene cuncede, l’armunia d’un rinnovu
Da dissetà è spruvede, u sensu d’ogni riprovu.

È à cuscenze accese, volta torna a maestrìa
Da scioglie ste maniprese, ritruvendu à so vìa
Pè cuncreà stu paese, à l’alta demucrazia.

Da scioglie ste maniprese, ritruvendu à so vìa
Pè cuncreà stu paese, à l’alta demucrazia.
È cusì sarà.

Passi

Piglià un pugnu di terra
cun radiche intrecciate
L’odore di a serra
è un fiore sbucciatu

piglià a petricella
di u chjassu frustatu
una di u casellu
di li tempi straziati

mette tuttu ind’un saccu
cù lu pocu ch’o aghju
è mettemi in affaccu
per fà lu mo viaghju

Monti gozzi

Di granitu splendurenti
Petra rossa cusì vechja
À l’iscontri di li venti
Induva lu soli si spechja

Milli foli è tisori
Da lu casteddu à lu stazzali
Trà pastori è signori
Quidda passata murtali

Ritmica nurmali
Locu cusì maestosu
Chì saluta la Gravona
Monti Gozzi luminosu
Dà un versu à sta canzona

Quandu vena u timpurali
Si piatta cum’è l’aceddu
Ind’un nidu naturali
Cù i nuli pà manteddu

O lu monti di granitu
Guardianu di lu circondu
À l’eternu sempr’arrittu
Biddezza di lu me mondu

Locu cusì maestosu
Chì saluta la Gravona
Monti Gozzi luminosu
Dà un versu à sta canzona

Tutti lochi quì vicinu
Ti salutani guardianu
Afà, Appiettu è l’aiaccinu
Ch’è tù vardii da supranu

Dolci hè lu chjam’è rispondi
Ch’è tù lampi pà sti sarri
È i cimi chì sò in fondu
Ti rispondani cù u mari

Locu cusì maestosu
Chì saluta la Gravona
Monti Gozzi luminosu
Dà un versu à sta canzona
Break guitare
Locu cusì maestosu
Chì saluta la Gravona
Monti Gozzi luminosu
Dà un versu à sta canzona

Aldilà da u luntanu

Hè passata l’invernata
Hè firmatu lu dulori
Dura hè stata st’impettata
Chì ci hà feritu lu cori
Ammantenduci di dolu
Vucerendu u to figliolu

È tù suredda cara
Chì palesa la to vita
D’una lacrima amara
Incù l’alma indulita
Viaghjendu à malapena
Sintenduti togli a lena

Francaremu quiddi chjassi
Apperlamanu o suredda
Ùn si sgassanu li passi
Indù nasci a muredda

S’e pudissi cù li to pienti
Attippammi à un scaloni
È di issi ricordi à menti
Fammi apri un stradoni
Cuddariu sin’in celu
Pà piglià u to ziteddu

Ora dacci la to manu
Andemu à coglia u soli
Aldilà da u luntanu
Ancu in sonniu s’eddu ci voli
Sin’allocca di stu ghjornu
Di quidd’eternu ritornu

Francaremu quiddi chjassi
Apperlamanu o suredda
Ùn si sgassanu li passi
Indù nasci a muredda

Trà passioni è offesa

In cori meiu una fiamma
Brusgia tal’un focu ardenti
Una musa chì mi chjama
È riscalda la me menti
D’una tarra lu destinu
M’inditteghja lu caminu

Omi di stintu è d’onori
Ch’anu datu la so vita
Pà sta tarra di valori
Di ferita sempri afflitta
Sempri pront’à la difesa
Trà passioni è offesa

Ma cuscenza si svighjarà
U cornu torna hà da sunà
Cum’è Cirnesi tempi fà
Corsu l’avvena sarà

U ventu fala da l’altura
Cù un muscu di muredda
Impastatu di cultura
Di a nostra Cursichedda
È tramanda li vistichi
A mimoria di l’antichi

S’hè accesa una prighera
Chì cuntrast’a nostra storia
Di front’à la tarra intera
Di un populu la gloria
Cù la bandera à palesa
Trà passioni è offesa

Ma cuscenza si svighjarà
U cornu torna hà da sunà
Cum’è Cirnesi tempi fà
Corsu l’avvena sarà

Orizonti

Da l’antichi cavalcati
D’una ricerca di l’oru
À paisaghji scurdati
Quandu lu soli si mori
I culori imbalsamati
Chì rallegranu lu cori

Fusti tù sacru caminu
Di l’idei è di li mossi
Muntagnosu o marinu
Una stradedda à scossi
Pà tuccà locu divinu
Dop’à viaghji cummossi

Orizonti chì sà,
Una storia à cuntà
Milli passi à baddà
Sin’à l’aldilà

À l’imbrunì


Stasera a mio ghitarra
Fromba sottu à u balcone,
Spartatevi prestu o cara
À sente e mio canzone.

Sì per grazia v’affaccate
L’anima tutta hè rapita
Ma rinchjusa s’è vo state
Si ne strughje a mio vita.

Cum’è luna è stelle in celu
Splende a vostra parsona,
S’è vo calate u velu
L’universu s’abbughjona.

Trà i fiori di u pratu
S’è vo passate ligera
Nu u chjosu furtunatu
Affacca a primavera.

Stasera a mio ghitarra
Fromba sottu à u balcone,
Spartatevi prestu o cara
À sente e mio canzone.

Cum’è un chjucu trà e dite
Tene un acellu incabbiatu
In la manu voi tinite
Prigiuneru u mio fiatu

Site a Madunnella
Ritta in cima di l’altare,
U mio core à a gradella
Brusgia incensu ad alte fiare.

O bianca cum’è a neve
O dolce cum’è u mele,
Eterne e stonde breve
Fatte à l’amicu fidele

Stasera a mio ghitarra
Fromba sottu à u balcone,
Spartatevi prestu o cara
À sente e mio canzone.

Sì a sorte ci sipara
Venganu l’ore supreme,
A partanza sarà cara
S’è no ci n’andemu inseme.

L’ottu di dicembri

In cori à u tramontu aiaccinu
S’intreccianu i voci laziosi
Sò tanti ghjuvanotti primurosi
In intunà in giru à u tavulinu

Da l’alta strada à u cobre chilenu
Da u populu vivu à a muralla
Semu fratelli di listessa vaglia
D’eterni lotti arradicati in senu

À l’ottu canteremu sin’à l’alba
Da fà ch’ella ribombi in li monti quassù
Un’armata di voci ghjuventù
Un’armata di voci ghjuventù

Mai più chjosi à mezu à quattru muri
Avemu tutti un paesi da fà
Una pagina à scriva un sunnià
Ci sianu in favori l’auguri

Sò di quidda

Sò di l’aria cusì pura
Chì porta a cavallata
Sò di ‘ssi mumenti calmi
Spenti à l’ombra d’un palmu

Sò di ghjorni citadini
Cù i nuttati di lumi
Sò di stondi paisani
Li me sogni arrinati

Ma sò di quidda rivultata
Sò di quidda

Sò d’un locu silenziosu
Chì cerca lu so riposu
Sò di lingua tralasciata
In brama d’una sbuccata

Sò di issi passi sicuri
Circhendu l’indiaturi
Sò d’una tarra di stintu
È saraghju sempr’arrittu

Ma sò di quidda rivultata
Sò di quidda
Ma sò di quidda libarata
Sò di quidda.

Credenza

Di a tarra di l’anziani, arrubbata
Di quidda storia di Cirnu, sminticata
Vi cantemi la so sorti, scunsulata… scunsulata…

Usi quant’è cultura, tralasciati
A nostr’indiatura, calpighjata
Corcia la nostra natura, addulurata… addulurata…

Di la nostra amarezza
Risorghja una cuscenza
Chì lu nostru paesi
Spechji a nostra credenza

Si disceta la cuscenza, ribomba la nostra credenza

D’una ghjuventù in cerca, di sapè
Parchì s’hè spenta la fiara, di u chinchè
D’una vita paisana, lu vulè… lu vulè…

Ma lu ventu oghji ci punta à avanzà
Nant’un’aria chì ci faci sunnià
À un lindumani chjaru, in libertà… in libertà…

Di tanti sonnii appesi
Risorghja una cuscenza
Chì lu nostru paesi
Spechji a nostra credenza

Di tanti sonnii appesi
Risorghja una cuscenza
Chì lu nostru paesi
Spechji a nostra credenza

Si disceta la cuscenza, ribomba la nostra credenza

Sensi

Silenziu urfaneddu di a parodda
ùn si lamenta chì l’ochji sò rimedii
quandu a lingua ùn si senti
Stonda fughjita in una stedda
d’arghjentu
d’un surrisu u ricantu
t’allebbia l’essa di l’omu rima
è l’umana d’una miludia lesta
senza lacrima caduta

Qual so

Sò a tarra di a storia
Spessu chjamata a più bedda
Sò u cori è a mimoria
Di à so alma ribedda
Sò a mamma chì nustrisci
È chì ti dà à capì

Sò la to lingua materna
Ùn vogliu essa sbattizata
Vogliu campà à l’eternu
Senza essa tralasciata
Di tè sò fiatu è libertà
Di mè mai ùn t’avvargugnà

Sò la to bianca bandera
Cù a stampa di u moru
Sbattuleghja cusì fiera
À l’altura d’un maghju d’oru
Sò a voci è appratesa
Di un populu in attesa

Sò di cori è sò d’onori
Prontu à l’uspitalità
Parlu sempri cù ardori
Sò passioni è sincirità
À mè surghjenti hè spiranza
Chjama ugnunu à a fratiddanza

Sò u mari è a muntagna
A muredda è a filetta
Sò supprana è sò suttana
Dà u celu sò binadetta
Sò u ventu di salvezza
Chì ti togli l’amarezza

Sò cità è paisolu
U passatu è l’avveni
U piaghjincu u muntagnolu
L’estru chì corri in li veni
Sò signora è pasturedda
Sò la vostra Cursichedda
Sò signora è pasturedda
Sò la vostra Cursichedda
La vostra Cursichedda