Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Canti di a terra e di l'omi - Canzone Corse

Canti di a terra e di l’omi

Canta u populu corsu


Canti di a terra e di l’omi
A CANZONA DI U PIANU 
( Parolle è Musica di Ghjuvanpaulu Poletti )


Marcandria è Petrusimone 
Andavanu inseme in lu pianu 
Caminendu strappavanu fiori 
È fiscavanu pianu pianu 
Marcandria è Petrusimone 
Andavanu inseme in lu pianu.

 
In lu pianu ci sò tanti acelli 
È cantanu ancu le funtane 
Nant’à u pratu pascenu l’agnelli 
Portanu tintenne è campane 
In lu pianu ci sò tanti acelli 
È cantanu ancu le funtane.

 
U falcu cerca in la furesta 
A culomba piatta in le fronde 
L’acqua di la surgente si spiccia 
Di lu fiume cerca le sponde 
U falcu cerca in la furesta 
A culomba piatta in le fronde.

 
A ghjumenta galoppa galoppa 
Scurtata da tanti cavalli 
Senza sproni cun la chjoma sciolta 
Vanu in liberta per li valli 
A ghjumenta galoppa galoppa 
Scurtata da tanti cavalli. 

 
U sole s’hè spentu in lu celu 
È s’affacca la prima stella 
Pianu pianu si more le ghjornu 
Mamma rientra la tinella 
U sole s’hè spentu in lu celu 
È s’affacca la prima stella.

 
CANZONA PER STELLA 
( Parolle è Musica di ghjuvanpaulu Poletti )

 
Hè spuntatu u primu fiore 
Vicinu à lu pasturellu 
Cusì cantava l’acellu 
In lu chjosu di l’amore 
Vicinu à lu pasturellu 
Hè spuntatu u primu fiore.

 
In lu chjossu di l’amore 
Si hè calata una stella 
Cù a musica più bella 
U ventulellu chì corre 
Si hè calata una stella 
In lu chjossu di l’amore.

 
U ventulellu chì corre 
Ùn pianta mai una stonda 
È face pienghje le fronde 
In un amaru dulore 
Ùn pianta mai una stonda 
U ventulellu chì corre.

 
A MERULA 
( Tradiziunale )

 
Mi vurrìa manghjà(ne)
I pedi di ssa mèrula
A mérula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 
Mi vurrìa manghjà(ne)
E ghjambe di ssa mèrula
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 

Mi vurrìa manghjà(ne)
E cosce di ssa mèrula
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 

Mi vurrìa manghjà(ne)
U corpu di ssa mèrula
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 

Mi vurrìa manghjà(ne)
U pettu di ssa mèrula
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 

Mi vurrìa manghjà(ne)
U collu di ssa mèrula
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 

Mi vurrìa manghjà(ne)
U capu di ssa mèrula
Capu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù

 

Mi vurrìa manghjà(ne)
U piccu di ssa mèrula
Piccu à pì
Capu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A mèrula chjurluchjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Lu chjurlughjù.

 
A LA FIERA DI SAN FRANCE 
( Tradiziunale )


À la Fiera di San Francè 
M’aghju cumpratu una sumera, 
Ih ! anh ! una sumera !

 
Veni cun mè, veni cun mè, 
À la Fiera di San Francè, 
Veni cun mè, veni cun mè, 
À la Fiera di San Francè.

 
À la fiera di San Francè 
M’aghju cumpratu un viulinu 
Zi zon ! un viulinu ! 
Ih ! anh ! una sumera !

 
Veni cun mè, veni cun mè, 
À la Fiera di San Francè, 
Veni cun mè, veni cun mè, 
À la Fiera di San Francè.

 
À la Fiera di San Francè 
M’aghju cumpratu una pistola 
Pin ! pan ! una pistola ! 
Zi zon ! un viulinu ! 
Ih ! anh ! una sumera !

 
Veni cun mè, veni cun mè, 
À la Fiera di San Francè, 
Veni cun mè, veni cun mè, 
À la Fiera di San Francè.

 
À la Fiera di San Francè 
M’aghju cumpratu una mulaccia, 
Prr ! prr ! una mulaccia ! 
Pin ! pan ! una pistola ! 
Zi zon ! un viulinu ! 
Ih ! anh ! una sumera !

 
BRUSCU 
( Parolle è musica di Marcu Casanova )

 
Bruscu l’avia chjamatu 
Un cane turcatu è neru 
Per la caccia rinnumatu 
Cunnisciutu in lu terzeru 
Causa di la so morte 
Perch’ellu era troppu fieru.

 
Fieru era cum’è un lione 
È nun avia paura 
Davanti à un battaglione 
Li si mettia in pettura 
Soca si cridia forte 
Ancu più chè la natura.

 
Una mane di bon’ora 
Partimu à fà la battuta 
Chì ghjurnata di malora 
Ch’ella ùn fussi mai venuta 
Ch’ellu avia da more Bruscu 
Quale l’averia creduta.

 
Un cignale pocu ombrosu 
Stava nentr’à un sepalaghju 
Bruscu troppu curagiosu 
Ùn lu muvia à l’abbaghju 
Si face entre per cacciallu 
Ma surtì cun pocu laziu.

 
Un solu colpu di sanna 
Li tagliò lu core nettu 
S’ell’era stata la fiama 
D’un cultellu o d’un stilettu 
Per favurisce la morte 
Ùn facia più bell’effettu.

 
La morte di u mio cane 
Ùn mi piace manc’appena 
Ma la vogliu suppurtane 
Bench’ella mi facia pena 
Chì saria stata peghju 
Per quella di Filumena.

 
Avà seranu cuntenti 
Per la macchje li cignali 
Ùn temenu li so denti 
Nè mancu li mansellari 
Ùn li dava basgii dolci 
Chì ghjeranu morsi amari.

 
Le levre di lu Canale 
Si ne ponu stà tranquille 
Bruscu ùn li face più male 
Finite sò le so sguille 
S’elle sanu ch’ellu hè mortu
Seranu cuntente anch’elle.

 
O Bruscu riposa in pace 
Ch’avà t’aghju vindicatu 
Quessa in Corsica si face 
Per un amicu fidatu 
Quellu chì hà tombu à tè 
Di piombu l’aghju stinzatu.

 
I MULATTERI D’ULMETU 
( Parolle di petru paulu Peretti/Musica Tradiziunale )


Si senti chjuccà la frusta 
È batta li sunaglieri 
Rientrinu da furesta 
Muli rossi bianchi è neri 
Sò Sicondi è Ghjuvanbattista 
D’Ulmetu li mulatteri.

 
La prima fala Falchetta 
Soca la mula di guida 
Appressu veni Culombu 
Siguitatu da Pulina, 
Rusetta, Corsa cun Bimba, 
È pò Zeffiru incù Ninna.

 
Falchetta si poni in piazza 
Tempu arrivata in furesta 
Insumata à l’istanti 
Èppo ripidda la testa, 
Aspittendu li cumpagni 
Sì qualchid’unu s’arresta.

 
Insummati ch’eddi sò tutti 
Ricumencianu à chjuccani 
E’ cusì una par una 
Sà ciò chì l’aresta à fani 
Chì sott’à duie ore di soma 
In marina hà da falani.

 
È li bravi mulatteri 
Ni ripartinu à l’affretta 
Sena mancu troppu tempu 
D’accenda la sigaretta 
Parchì ci hè lu scarrichinu 
In marina chì l’aspetta.

 
Ma sempri strada facendu 
Si sentinu li canzoni 
Cunfusi par quiddi boschi 
Cù tintenne è tintinnoni 
È l’ochja sempri à li sacchi 
Ch’eddu ùn si perdi carbonu.

 
Ghjuvanbattista per istrada 
Surveglia sempri li muli 
Sè li so somi sò pari 
S’eddi sò strinti li funi 
Sicondi da lu so cantu 
Ni faci anch’eddu altru è tantu.

 
Passaremu per Maratu 
È la bocca di Cilaccia 
Ma rientrendu in Ulmetu 
Emu da fistà l’arrivata 
Muli quantu è mulatteri 
L’emu troppu disbitata.

 
Ùn si parla più di ghjorni 
Sò cinque mesi ad avali 
Ma prestu sè Diu voli 
Si spera di terminani 
È lu ricordu di tutti 
Sempri si cunsirverani.

 
À vedaci o cari amichi 
Cantanu li mulatteri 
Chì malgratu la fatica 
Partimu mal vulintieri 
Parchì seti brava ghjenti 
Corsi fidi è po sinceri.

 
L’ALTA STRADA 
( Parolle è Musica di ghjuvanpaulu Poletti )

 
La mio culomba messaghjera 
Chì parte per longu viaghju 
Traversa la Corsica intera 
Cù lu zitellu è lu capraghju.

 
Salutami l’Omu di Cagna 
È l’Ospedale cun Bavella 
Di lu Cuscionu la muntagna 
Incù l’Alcudina per stella.

 
Stende lu volu maestosu 
Calà u to sguardu in pianu d’Ese 
Ci sò li Pozzi è lu Renosu 
Ti faranu cullane appese.

 
Franca l’Oriente è Monte d’Oru 
Da Manganellu à la Maniccia 
Cù li lavi di lu Ritondu 
Guardà lu Cardu è Lattiniccia.

 
Acqua Ciarnente è Camputile 
Da Ninu à Verghju per la furesta 
Hè bella la neve d’aprile 
Quandu u sole si mette in festa.

 
O Paglia Orba luminosa 
Regina bianca incurunata 
Damicella cusì pumposa 
Di lu Cintu s’hè innamurata.

 
Cantanu inseme cun amore 
Cù l’altre cime di lu circondu 
U silenziu fattu rimore 
Per la bellezza di lu mio mondu.

 
LAMENTU DI U DOTTORE BATTESTI 
( Tradiziunale )

 
Quellu ch’hè nant’à sta tola 
Stamane hè lu sgiò Battesti, 
Ci ne nascerà mai più 
In Orezza, omi di questi 
L’arapisti o porca bara 
Chì pensasti è chì facesti ?

 
Resta scurunatu Orezza 
Cù la pieve d’Alisgiani 
Ne sentenu gran’dulore 
Tavagna cù Muriani 
Rustinu cù Vallerustie 
Lu nobile Ampugnani.

 
Di Santa Lucia Tiberi 
Cù li Zerbi di Sermanu 
Di Tralonca i Gabrielli 
Cù li Natali di Lanu 
Di Suveria li Cervoni 
Pianghjeranu da luntanu.

 
Vi salutu o sgiò Duttore 
Signor ghjudice di pace 
Ind’è l’unu è l’altru gradu 
Erate moltu capace 
Ma la scellerata morte 
Nun guarda ciò ch’ella face.

 
Penna calamaru è canta 
Furmà ne vogliu una storia 
Ancu i seculi futuri 
L’abbianu sempre in memoria 
Chì nacque in casa Battesti 
Un omu di tanta gloria.


PAGHJELLA 
( Tradiziunale )


Dumane mi ne muntagnu 
Faciu un felice viaghju.
È mi lasciu la mia amica 
In piazza à lu Cateraghju.
M’hà prumessu di cullane 
Versu lu vinti di maghju.

 
PISCIA 
( Tradiziunale )

 
Sunatu hè lu primu toccu 
Lu terzu cù lu secondu 
Ma nun lu ci vecu 
Lu me frisgiatu culombu 
Forse si sarà ascosu 
Sott’à le fronde di l’olmu.

 
Quale si pruminarà 
In piazza à la nostra ghjesgia 
Cù la so canna à la manu 
È la so sigara accesa 
Chì la soia la trinnata 
In paese era difesa.

 
A dumenica da mane 
À u son di a campanella 
Falanu le giuvanotte 
Sottu la sacra cappella 
Ma ùn la ci vecu in locu 
O la mio talla nuvella.

 
O Piscà lu nostr’amore 
Oghje s’hè firmatu in piantu 
Dicenu ch’o ùn pienga piune 
Aghju lu me core frantu 
D’avemmine da scurdà 
D’unu ch’o l’amava tantu