Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Rè di petra - Canzone Corse

Rè di petra

Poletti Ghjuvan Paulu


Rè di petra
Lettera a sergio 

Maestru, isse duie ligne 
Aghju qualchi sognu a ditti 
L’arti di cantà e pinghje 
Da tempi ch’elli so scritti 


Vogliu fatti riferenza 
A te chì’ teni issu cantu 
E datti qualchi sferenza 
Puru s’eo ti sto’ accantu 


Eo, preferiscu una scola 
Cu li so’ balconi aperti 
Chì di tutti hè figliola 
Mozart, Beethoven o Perti 


A sai chì ogni frontiera 
Da i tirani inventata dà fastidiu a chì spera 
Una scrittura spannada 
Cumu faranu issi fiori 


Chì d’apresi anu paura 
L’occhju perde i so’ tesori 
S’ellu si tene a l’oscura 
In le scole di issu mondu 


Ci hè forse più di un zitellu 
Chì si canta qualchi rondu 
Senza autore, ne mudelu 


Permetti a un saltirinu 
Chì ti tene cosi caru 
Di mandati un biglietinu 
Da metteci tutti a paru 


S’eo t’arrubu qualchi versu 
Per addurnà issu sonettu 
Un la piglia mai per scherzu 
Ti portu troppu rispettu 


Maestru, isse due ligne 
Avia un sognu a ditti 
L’arti di canta e pinghje 
Da tempi ch’elli so’ scritti


Omu 

O lu mio fiore di lume 
Per sempre ti ne si andatu 


A corre le stelle in celu 
Verdi un antru suminatu 


Aghju in core sta matina 
Un cantu di l’impiccatu 
Omu 


Aghju un sole per tè 
Eo, ùn sò che di tè omu liberu 
Di tè omu liberu 
Liberu 


Aghju un sole per tè

U tintu scrittore 

Si cum’e u muscu di li miò ghjorni 
E lu prufumu di l’anni novi 
Cum’e l’acellu di li miò sogni 
E la sò’ piuma ch’e tu trovi 
U mio penseru sopra li nuli 
S’e tu mi capisci e mi voli 
A me chì sò u tintu scrittore 
Ind’i l’isulone di l’amore


Si cum’e a luna di la miò notte 
E lu penseru chì l’alba tace 
Cum’e lu vinu di vecchja botte 
E l’acqua fresca chì chjama pace 
Cum’e l’idea nata chì sorte 
E chì ogni ghjornu mi face 
A me chì so u tintu scrittore 
Ind’i l’isulone di l’amore


Si cum’e u nome di la mio gioia 
A terra soda chì ùn trema mai 
Cum’e u sole caccia la noia 
E a neve pura impanna li fai 
U mare dolce di bocca toia 
Hè lu balsamu di li miò guiai


A leccia 

Qualcosa 
Di verde e di celu 
E muntese addunitu 


Qualcosa 
Di un lacrimosu velu 
In l’occhi di u rimitu 
E d’i to ghjorni a l’eternu 


Qualcosa 
Di u primu accunsentu 
Scrittu nantu a i to fianchi


Qualcosa 
Di un stranu momentu 
A i tò meziorni bianchi 


Qualcosa 
Cume un arietta sana 
Chì dissema la gola 


Qualcosa 
Di qualchi capivana 
Chì una fronda consola 


Qualcosa 
Di un rilogiu chì sona 
E chì ùn vole dà l’ora 


Qualcosa 
Di l’anima chì tona 
Quandi a vita hè fora 
E d’i tò ghjorni a l’eternu …


Quelli di a terra 


Fora ci hè un ventu di sera 
Trascina nuli nantu a terra 
Ho, ho, ho 


Chì diventera issu locu 
Sterminatu da lu focu 
Avà si pò girà lu mondu 
Se a miseria ci vene attondu … 


I zitelli ghjocanu fora 
Cume ella va tranquilla l’ora … 


Poveru diventa lu solcu 
L’urizonte ne torna foscu … 


Da fale a fenu anudati 
Viaghjanu disperi infiarati … 


Ci hè frombu d’anima culpita 
Mai ùn si chjode a tu ferita …


E neve di cuscionu 

Una croce di cotru come una sentinella 
E un reame silenziu d’ogni bellezza schiavu 
Quandu i quattru venti alliscianu a Bavella 
E chì a luna strisglia e creste d’Asinau …


Eo tengu cume un sognu secretu 
E neve di Cuscionu 


Quandi e punte s’accendenu di gemma la più fina 
Cume rampini d’oru azzingate a u celu 
Quandi u tempu dinnera da piattaci a matina 
Quandi a spalla umana cerca lu so mantellu 


Quandu pesa dicembre a la fronde chì casca 
E chì a notte veste di cristallu la terra 
Quandi u ghjelu stringhje l’onde di Marinasca 
Da u focu chì nasce e canta in Bocchinera 


Quandu u sole e i monti ballanu in confidenza 
Cume un vecchju cantu chì a vechja rinnova 
Quandu s’infrebba l’ochju a i lumi di Quenza 
E ch’ellu s’apre l’usciu a l’anima ritrova …


Eo tengu cume un sognu secretu 
E neve di Cuscionu


Mal’ cunciliu 

Tu sì l’arburu di lume 
E ne veni da luntanu 
Tu sì lu tonu e lu fiume 
E Lesia chì canta pianu


Tu sì l’errante d’amore 
Chì camina in la muntagna 
Tu sì l’omu chì more 
Quandu fala l’ombra pagna


E quandu a notte ti porta 
E voce di Torremorta 
E chì u cantu di l’onda 
Colla d’a terra prufonda


Tu sì l’arburu di sognu 
Scurticatu da lu ventu 
Tu sì anghulu o demoniu 
A carezza o lu spaventu


Tu sì gioia o dulore 
Ma con tè mi meravigliu 
So natu in lu tò furore 
Mal’cunciliu


L’orfagnu

Aghju a notte è a guerra 
E miseria à curà 
E un sognu di terra 
Per unicu spera 


Aghju l’ombra di e fosse 
Come solu campà 
E u biancu di l’osse 
Come carta à stampà 


Sò l’orfagnu di ‘stu mondu 
Lacrime n’agjhu pocu 
Per datti una scrittura 
E ogni mosca in ghjocu 
Mi basgia a ponghjitura 


Aghju un zimbu di sale 
Chì m’asciuma le labre 
E nantu a le mio spalle 


Aghju a carne chì s’apre 
Dicenu chì in altrò 
Ci hè qualc’omu supranu 
Chì un’sa di che no 
A chì chere lu granu 


Mi brusgia focu in pettu 
Ch’un possu mancu spenghje 
Tu chì hai tettu e lettu 
Un fa nice di pienghje


Imagina 

Imaginà 
I ghjorni clandestini 
Di viaghj surpresi 
A l’ora di e to mani 


Imaginà 
Centumila destini 
Ghjunti a passi curtesi 
A fiurisceci l’anni 


Imaginà 
Qualchi fiume in partenza 
Per isse terre preziose 
A l’albe intenerite 


Imaginà 
L’onde di una assenza 
Come isse case chjose 
Da noi preferite 


Imaginà 
A chjave di un cantu 
Chì u lume di a vechja 
Insegna a lu to core 


Imaginà 
Un secretu tamantu 
Ind’a notte chì feghja 
Qualchi scrittu d’amore


Re di petra

Qualchi pagina scritta 
A e porte di u silenziu 
Chì si ride di l’ore 
E sposa le to notte 
Ind’un ultimu cantu 
Grazia a te Grazia a te 
Re di petra