Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
I voci di a Gravona - Canzone Corse

I voci di a Gravona

Voci di a Gravona


I voci di a Gravona
Eccu viaghja a storia

Fermeranu in ogni core,in ogni mente
I so voci, e so canzone
A ghjustezza di e so rime
Accuradate à e so chitare
C’anu apertu l’ochji ,insignatu a strada
Cantendu l’eroii gluriosi di u passatu
L’eroii scunnisciuti sianu muntagnoli,
Piaghjinchi, operai o pastori
Cuntenduci a Corsica cù fede è amore
Per elli, pè u so impegnu,pè a so opera
Eccu viaghja la storia
 
J. FRANCHI

Voci di a Gravona

Nata d’una vulintà cummuna
A brama di fà rinasce a storia
Di rime è d’accordi sta furtuna
Cantendu di sta terra a Gloria
Suvintendu u stessu caminu
Quellu apartu da i nostri antichi
Cuntà stu paese, u so destinu
E so battaglie, i so nemichi
 
Un si pudia spenghje u fiatu
Quellu di i voci di a gravona
A batte i paesi è e cità
Spartendu sta passione cummuna
 
Ligati per un’ unità
D’a lingua a nostra identità
E per a patria carnale
Suneremu sin’u fanale
U nostru spiritu anticu di valore ci hà adduniti
 
A tramandera in cundizione
Per discioglie e catene
Chi a ghjuventù tene à mente
L’andatura di l’avvene
Ci ne tinemu à ste virtù
Chi un capieranu mai più
 
Un si spenghjerà mai u fiatu
Quellu di I voci di a gravona
A batte i paesi è e cità
Spartendu sta passione cumuna
 
Certi l’anu vulsutu fà soiu
Stu pezzu di tarra nostra
Pruvendu di mette fora un populu
Smintichendu a so storia
U furore in le nostre vene
Per ricusà tutte l’offese
 
Un si spenghjerà mai u fiatu
Quellu di I voci di a gravona
A batte i paesi è e cità
Spartendu sta passione cumuna,
Spartendu sta passione cumuna,
Spartendu sta passione cumuna
 
“Eppo marchjà, eppo canta, A nostra santa libarta”
 
J. FRANCHI – R. RUBINI – JB VALLEE

Tempi fa

Ùn sintiti addittà è fiscà pà « l’Acquatedda »
Impiaghjani i pastori, vaghjimu hè in culori
 
à u tagliu di prati viaghjani infilarati
Pari un fattu naturali tali l’acqua indi canali
 
Quantu paghjoli caghjati in versi impruvisati
Intrunendu i casetti di paghjelli o terzetti
 
Tanti sonnii è pinsati firmani inchjudati
In li monti è i piani, da « i Lotti » à « Alisgiani »
 
L’amichi è i parenti volini essa prisenti
Pà curà l’animali da «·i poghji-» à « i Vignali »
 
« Salascacci » e « Arbaghjulinchi » avà torrani piaghjinchi
Cù a gioia è stanchezza ani da cantà a beddezza
 
Di i tinteni a matina Spinta a stedda matutina
Sittembri hè a staghjoni pà vultà in « Bulachjoni »
 
Middi pecuri laziosi ritrovani i so chjosi
Mentri chi à ghjenti spera d’essa à tempu à a filiera
 
Incù bisognu è amori pà sta vita di valori
Si ricumicia l ‘annata In ssa piaghja tant’amata
 
Micaelli Robert

Isulacciu di Fiumorbu

Ùn eranu micca russi nè turchi, mancu prussiani
Nè menu ghjente chì fussi ghjunti da i lochi luntani
Cù à la testa un terrore è a so barbara passione
Ricalu di un dittatore chjamatu “Napulione”
 
In l’annate di u settanta, funu presi l’arrestati
Ch’i pastori tutti quanti devianu esse inchjustrati
Tuttu ghjera pruipitu di sinu à la muntagnera
Impregiunatu è culpitu quellu chi era fora a sera
 
Funu cunvucati in Corti, perchì s’eranu lagnati
I suldacci più forti, l’anu tutti fracellati
Di le murtale ferite surtia sangue à fiumare
E per copre i so striddi, ci era u sonu di e fanfare
 
Anu passatu trent’anni, d’inghjuglie è di privazione
Casticati da l’affani, di a turtura è di e spulsione
Li pigliavanu e so terre, pè a forza bè intesa
Peghju ch’un cunsigliu di guerra senza ricorsu o difesa
 
A forza di tripulazione, upprissione è fame à e porte
Nè fù presa a decisione perchi, era quessa o a morte
L’assaltu di a gendarmeria, pè l’armata hè ‘stata amara
Di “Morand”a frenesia, pè i corsi, custata cara
 
Di centu sessanta sette chjusi in ghjesgia d’Isulacciu
Un ci nè pudia più mette quellu boia vigliacacciu
Nove l’anu fucilati, quill’altri funu imbarcati
E tutt’issi disgraziati ùn sò maì più vultati
 
L’avianu ghjunti in “Tulo”, poi lampati accadastati
Addentru quelle prigio, famiti è nudi lasciati
Sò morti di maladia, di fame è di fretu i corci
Sorteci? nisùn pudia !trattati? peghju chè i porci !
 
Cumu puderanu fà ? À avè tante pritenzione
Sempre pronti à criticà i fatti d’altre nazione
Libertà, parità, sò parulle belle è forte
Cum’è pè a fraternità, si sò chjuse tutte e porte
 
“Isulacciu”a to storia, maì sia dimenticata
Presente in ogni memoria, In ogni core stampata
Chi à ‘ssi morti assassinati, li sianu resi l’onori
Sò morti per esse stati, corsi,campagnoli è pastori
 
Ghjuvan Carlu CASTELLI

Alba corsa

Hai vistu una matina
Da fiancu a u Monte d’Oru
A fiaccula antica
Piattata in lu mio core
 
Alba corsa appena nata
Per purtà pace è sperenza
In’ssa terra addulurata
Spugliata di fratellenza
 
Ma senti in u mondu a fiaccata
U pientu di l’omu addisperatu
Per a so lingua cundannata
E a so terra inghjuliata
 
Alba corsa fonte d’amore
Ti ne fala affanata
Pensendu à lu dulore
Di Corsica straziata
 
Cum’una ziglia malata
Da la so fiara tradita
Aspetti a fiacculata
Un ti ne voli stà zitta
 
Da sti monti sulchighjati
Ci hai purtatu una credenza
Chi hà impiutu i lochi amati
Di fede è di fratellenza
 
Tu ch’hai circatu in l’universu
Un populu arritu è fieru
Camparè per fà triumfà
A nostra brama di libertà
 
Tu ch’hai circatu in l’universu
Un populu arritu è fieru
Camparè per fà triumfà
A nostra brama di libertà
 
A.Tramini / Micaletti

Scuppiccia

Pà ‘ssi monti una mani
L’aghju vistu in u vangonu
Disbitatu senza lagni
Si ni mori un puddonu
Da i tanghi strangulati.
Perdi ancu a to frasca,
Pianamenti dissicati
Nimu più ti dirasca.
 
Ghjovanu disoccupatu
Cundannatu senza torti
Come st’àrburu malatu
Prova à scambià a sorti
 
I lamaghjoni sò sparsi
Nantu à l’antichi cunfini
E’ l’alivi oghji scarsi
Ùn truvarani più mulini
Si n’hè morta a tribbiera
Nantu à l’aghja abbandunata
È sparisci la cugliera
In staghjoni di castagna
 
Ghjovanu disoccupatu
Cundannatu senza torti
Fruttu mai studiatu
Cerca à scambià a to sorti
 
I Parighji i scrucconi
T’ani fattu a sintenza
Come pà i to babboni
Volini a to partenza
 
Ghjovanu disoccupatu
Cundannatu senza torti
0mu oghji rivultatu
Ti tocca à scambià a sorti !
 
A.Tramini / Micaletti

S’eu vi pudessi parla

Un feraghju cume un’altra chì un mi vogliu lagnà
Solu divvi a me gioa d’avè-li fatti cantà
Di passà di manu in manu à quale ne vulia sunà
Canti di quì o d’altrò o qualchi impruvisata
 
Senza teme a frisucura sin’à l’alba settembrina
M’accumpagna u muscu di a fine di statina
 
Di le mio note linde ci aghju ancu vistu nasce
Un serinatu d’amore quandu u frombu si tace
Di fà ancu ballà manc’à me ùn dispiace
Accupagnà qualchi macagna ne so ancu capace
 
Sò a musa di u pueta chi vole infiarà la rima
Di u canterinu guerrieru ch’in ritimu si sprima
S’eu vi pudessi parlà n’averia tant’à dì
Pè esse solu una chitara sò felice d’esse quì.
 
J. FRANCHI

L’acula

Sopr’à la muntagna scura
L’acula famita spera
In u ventu di l’altura
Aspetta a primavera
 
Prima di fallà a nevi
Sò ghjunti i timpurali
È da a foce di sevi
Sò scappati l’animali
 
Pinsirosa pà i monti
Afflitta da a cutrura
Si ramenta quiddi fonti
E i bagni d’aqua pura
 
U rapacci muntagnolu
Hà saratu i so ali
In u petricaghju solu
Ellu pienghje u so mali
 
Hè pura l’acula fiera
Supporta u so distinu
Ancu si pè a custera
Hè magru lu so spuntinu
 
U rè di tutti l’acelli
Si voli tena l’onori
Di cuddà piu altu in celi
Hè quistu lu so amori
 
U rapacci muntagnolu
Hà saratu i so ali
In u petricaghju solu
Ellu pienghje u so mali
 
U rapacci muntagnolu
Hà saratu i so ali
In u petricaghju solu
Ellu pienghje u so mali
 
Paulu ZARZELLI

U scumunicatu

A morta impurtava a natura, quandu calcicava a creatura
Da so tana suffiava a friscura era tandu cundana è cutrura
 
In cima di “ù Puzzolu”
Ribumbava tantu dolu
L’orcu di ” Canapali ”
Sparghjia lu so mali
Da sopra i nivuloni
Vardava i vangoni
 
L’animali impauriti, aviani peli arritti
Un’ombra tenebrosa, in a furesta maestuosa
Senza fedi ni onori suminava u tarrori
 
Pà a “Santa funtana”
Sunava a campana
Mezu à u nivonu
Truncava u puddonu
Carulava è pichjava
U fracassu si purtava
 
A ghjesgia “Santa Maria ” nimu à si cridia
A Signora “Venachesa ” à travallali appesa
Comi preti à l’altari, attippavani ” Santi Sari”
 
Pà salvà a so vita
A bestia l’anu ferita
Fussi tesa l’insidia
In’aria pisava accidia
Diu purghjava la manu
È cacciava l’affanu
 
Di a rabbia era nata una fola stinzata
U fiumi ch’à purtatu “u Trottu “fù chjamatu
Dapoi l’orcu riposa in a chjappa fumacciosa
 
U fiumi ch’à purtatu “u Trottu “fù chjamatu
Dapoi l’orcu riposa in a chjappa fumacciosa
 
Micaelli Robert

Eroi

Si solu inda to tomba è bughja hè a to notti
A to faccia hè ghjirata, à u soli di i to lotti
Pà un sonniu ch’hai fattu di una tarra libarata
Tù chi era ingannatu sè libaru per l’eternità
 
Eroi eroi corsu, cascatu par a libartà
Ni tenimi u ramentu di a to morti gluriosa
 
Di a to strazi passati, ni faremi un’ avvena
Par i ghjovani partuti ch’in casa ani da rivena
A nostra tarra materna, t’hà pigliatu pà l’eternu
Ma campi ind’a mimoria di un populu ardentu
 
Eroi eroi corsu, cascatu par a libartà
U to figliolu hè mossu par pudè-ti vindicà
 
Eroi eroi corsu, cascatu par a libartà
U to figliolu hè mossu par pudè-ti vindicà
 
Cù u to sangui versatu tracciaremi una strada
Marchjendu à u to fiancu sin’ à l’ultima vittoria
 
Eroi eroi corsu, s’hè mortu cun cridenza
lnd’a vittoria di un populu pà l’indipendenza
 
A. VICINATI

Tra passione e miseria

A bandera azura è bianca
À l’orizonte svintuleghja
Stelle d’oru nant’u core
Un paese sunnieghja
 
Un populu in fervore
Chi s’appronta à fà festa
Risonanu voci à millioni
Pè l’albicilesta
 
A manu di diu
Hè l’azzione divina
Sopr’à lu tettu di u mondu
Eccu l’Argentina
 
Duve crescenu i zitelli
Trà passione è miseria
U furore indè l’ochji
Cù tante spere di gloria
 
A lume di “Sol de maio”
S’accende in la to memoria
A corsa scema triunfale
Di u mundiale a vittoria
 
A manu di diu
Hè l’azzione divina
Sopr’à lu tettu di u mondu
Eccu l’Argentina
 
A manu di diu
Hè l’azzione divina
Sopr’à lu tettu di u mondu
Eccu l’Argentina

A core scioltu

Trè passi cùn tè
Nant’à rena d’argentu
Ci fideghjanu è stelle
E si ferma u tempu
Batte u me core forte
Si face u me soffiu cortu
Contr’à u mio pettu
Lasciati puru andà
 
Veni à ballà cun mè
I me bracci ti sò tesi
Mandemu à caternu
A murale è l’offese
Lasciai piglià-ti l’anche
Di e mio mani mai stanche
Fà-mi girà
Avemu a notte à sunnià
 
Fà l’amore cun tè
Sottu à a volta cilesta
A nantu a to pelle
E mio mani sò in festa
I to basgi ardenti
Attizzati da I venti
À core scioltu
Lasciemu ci purtà
 
J. FRANCHI

U to nomi solu

Natale Luciani 1994
Patriottu Corsu
 
N’hai fattu cantà ziteddi è zitiddoni
Incù a to chitara n’hai fattu sunnià
Chi a toia prisenza accindia i fiacculi
In quidd’ochji stiddati di a ghjuventù corsa
 
E u to nomi solu era com’una chjama
Una bandera à u ventu d i i monti cirnesi
 
N’hai datu sirati pà i nostri muntagni
Da un paesi à l’altru incù i to cumpagni
Tanti notti d’istati à cantà tutti insemi
Ma quant’edda purtava a to voci fraterna
 
 
E u to nomi solu era com’una chjama
Una bandera à u ventu d i i monti cirnesi
 
N’hai mossu spiranzi tandu o paisà
In cor’à noi tutti quidd’anni di saetta
N’hai mossu om’è donni in cù i to canzoni
Pà i chjassi arcani di a strada di l’omu
 
E u to nomi solu era com’una chjama
Una bandera à u ventu d i i monti cirnesi
 
À i venti oramai trà i voci suprani
Di a mimoria umana issa voci pellegrina
Si sparghji sopr’à noi cantendu l’allegria
Cantendu pà u sempri i ghjorni d’alisparti
 
E u to nomi solu era com’una chjama
Una bandera à u ventu d i i monti cirnesi
 
E u to nomi solu era com’una chjama
Una bandera à u ventu d i i monti cirnesi
 
Maria Ghjulia Ferrandi
Cutuli Curtichjatu

Atacama

Atacama a to brustagia, fumiculeghja d’oru è di ramu
Acapiapo c’hè a piu maio, in i visceri di a terra deserta
Cù a so mina di i trentatrè detta, Atacama, langue a terra.
 
Unu à unu simu entrati,cume sempre simu fallati
A tuccà è to vene arramate, pè succhjane u so sangue bramatu
Ma è nostre menbre ci so firmate.
 
In capu à dui ghjorni di stantu, tale un terremotu u brionu
ci mino cume u tonu, eccuci tutti sbigutiti
Un taversa mancu ditu, Atacama tetra a to rocca.
 
Intufunati in l’angoscia di a notte, dà un sapè picchjà nisunà porta
A campà d’acqua inturbidita, à panza viota senza prisacca
Più che fallice a mente fiacca, Atacama ci vuole u to aiutu.
 
Assughetati à assuefassi, senza mancu più cuntà l’ore
Pè scurdassi d’avè da more, cù cunfessore chi ci assolve
C’hè chi sogna à u so neonatu, Atacama pienghje à sorte.
 
Se tu ci si ascolaci, fà lu puru qualchi miraculu
Qui simu in cummunione d’amore, di a famiglia un è manca unu
Simu dui di più a trent’unu, Atacama simu a to famiglia.
 
Diciassette numeru di u ghjornu, segnu di vita incavernata
Santanove di a nostra cundanna, ci fecinu sorte da a tanna
Mai più duii senza trè, salvati i trentatrè.
 
Atacama ringrazia alla to terra, Atacama sanni è inseme
Cunoscu une vera famiglia, Atacama fù a nostra guerra
Fonte d’amore crescente in me, Atacama risorge a to terra.
 
Fiora Tallarico