Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Lingua Materna - Canzone Corse

Lingua Materna

Alte voce


Lingua Materna
Melancunia
 
Sta sera coll’in me a nostalgia 
d’un estate chi more pianamente 
purtenduci uttrove e i so pittori 
chi danu a la furesta mille culori 
so pertuti luntanu e rundinelle 
adurmintati sa grilli’ e cigale 
so finiti l’estate e l’amore ardente 
principianu e nuttacie d’angoscia


Ma chi s’he ghjunt’a fa in lu me mondu 
tu chi campi’ nde un altru circondu 
misurgu dipoi la ta partenza 
u disturbu maio d’issa spicanza 
aghju davant’à me sempr’u to visu 
Ii to occhji. issu bellu surisu 
tandu vergu Ii ghjorni cusi belli 
passati a ghjucà cume zitelli


so chi ogni tantu ci scriveremu 
ste lettere. anelli di catena 
catena d’amore chi ci unisce 
ma in tantu ella c’imprighjunisce 
funetta chi per a vita ci tena 
di u ritrovu ell’ a brama ci da 
tirrendu piu forte di parte e da 
fara chi sempre ci ritruveremu
Tirrendu piu forte di parte e da 
sara chi mai più ci spiccaremu.


Amore aggrottu

Agruttata a u t’amore 
0 quantu eiu ci sto be 
Scurda mi vogliu ancu di l’ore 
Quandu mi trovu vicinu a tè.


Agruttata a u t’amore 
Un temu nisun’timore 
Ma di sente batte u to core 
Ci starebbi ore e ore.


Agruttata a u t’amore 
Scatinata s’he la passione 
Ma nisunu d’issu amore 
Ne cunuscera a ragione.


Agruttata a u t’amore 
Guerdu movesi stu tristu mondu 
Eiu n’aghju mancu piu paura 
Di l’affanosu celu di piombu.


Agruttata a u t’amore 
Smenticata mi so di li guai 
Si tempu fa eranu neri 
Tu ai sappiutu imbiancali.


Agruttata a u t’amore 
Ùn’temu mancu a morte 
U t’amore hè cusi forte 
Chi cambiatu a la mio sorte.


Agruttata a u t’amore 
N’he vogliu tene u secretu 
U t’amore he la mio grotta 
Induvè mi n’he sto a l’aggrottu.


Fiumaltu

Un bollenu a meza machja 
Chjuvellu di la natura 
I.:inguernu sott’ a la neve 
I’estate nu a virdura 

Bella in tutta staghjone 
A l’ombra di San Petrone 
Cusi nasce la surgente 
Allegramente murmura 

Altru nunda nun si sente 
Tant’he calma a natura
A capra nantu a la zenna 
Ritene la so tintenna. 

Inscrociu l’arba barona 
E si ne va vagabonda 
Cantendu a so canzona
A u pesciu nentr’a l’onda 

Si rigueira le funtane 
Di l’ ombria e le sulane 
Falendu sotta stazzone 
Si piglia l’acqua accitosa
 
E lascia a ogni pentone 
Una cinta rughjinosa 
Cun altri e pullone a fiancu 
Traversa u ponte biancu 

Traversa l’antica pieve 
Chjuvellu di la natura 
I’inguernu sott’a la neve 
I’estate nu a virdura
 
Bella in tutta staghjone 
a J’ombra di san Petrone 
Qualchi volta furiosu 
Di truvassi a lu strettu

Si sperghje nant’a u chjosu 
E sorte di lu so lettu 
Colla nanta u stradone
Cume Golo e Liamone 

Da una surgente natta 
E so acque cusi chjare 
Torbite so dinvintate 
I s’ha pigliate u mare 
Soga era u so destinu 
Di more in san Pelegrinu 


Maria petra

Aghju in ment’ una. gattiva stonda, 
chi m’he accaduta, tant’anni fa. 
si n’he andata la. me zitelluccia. 
Maria-Petra, s’avia da chjama. 

Bruna cu l’ochji verdi, saria stata, 
dulcerosa e bella, cum’e un fiore, 
un surisu, sempre, a le so labbre, 
Maria~Petra, ciuccia di u so babbà,
 
Li saria piaciutu le fureste, 
ventu. mare flum’ e, alte muntagne 
L’animali, a musica. a puesia, 
Maria-Petra, n’ha pussutu campa, 

Cum’e un tupacciu, addurmintatu, 
chi ogni tantu fraga. per discità 
issu vecchju, ricordu, cusi stranu. 
Maria-Petra, n’un ti possu scurdà,
 
Issu vecchju, ricordu, cusi stranu 
Maria-Petra. n’un ti possu scurdà. 


Di noi

Vuleria supranisce 
E zene di u lindumane 
ln cun te vicinu a me 
Stringnenduti forte e mane 
E poi esse adduniti 
Cum’ e a e mane so li ditti 


Le chemin des dames

Vecu un pratu sott’à lu sole 
È tanti panni tesi nantu 
Un acellu piglia u so volu 
È aghju lu mio core frantu.


Culà l’ochji spenti miola sunieghja 
Culà u mio estru corre à fideghja 
Culà ci s’hè firmata la mio vita.


Vecu un pagliaghju fumichendu 
Compulu à l’ora di a munta 
È a mio memoria s’accende 
Per un pizzacciu di pane untu.


Culà Francesc’Antone zappa l’ortu 
Culà vecu ballà e barche in portu 
Culà ci s’hè firmata la mio vita.


Vecu una scola è un tavulone 
Sentu mughjà mille zitelli 
È di babbò tante canzone 
Mi danu u fretu à a pella.


Culà Fasgianu trascina duie legne 
Culà sentu lu mio paese pienghje 
Culà ci s’hè firmata la mio vita.


Vecu una ghjesgia sott’à l’invernu 
Dui tizzoni è un casgile 
A piaghja cutrata è inferma 
Ch’aspetta lu mese d’aprile.


Culà sentu u ventu frà i pini 
Culà di Roccu sentu u viulinu 
Culà ci s’hè firmata a mio vita.


Vecu un chjarasgione fiuritu 
È sentu fiscà i pastori 
È tanti mumenti felici 
L’aghju inchjudati in lu mio core.


Culà vecu a neve per i chjassi 
Culà sempre voltenu i mio passi 
Culà ci s’hè firmata a mio vita.


LIBERA ME DOMINE 
DE MORTE ETERNA 


Torquemata

Atti di l’intulerenza 
Per dui l’ omnopudenza 
Brusgianu senza ghjudia 
Mille zitelli di ghjudea 
Ind’ é fiame benedette 
Per e sacrate vindette.


U celu s’empie di fume 
S’insanguineghjanu i fiumi 
Per fa l’anime megliore 
Sumineghja u terrore 
Patre di l’inchisizione 
Senza pieta ne perdone


Per a terra di Spagna tant’ amata 
Tumasgiu di Torquemata 
Di Diu porti l’armata 
Versu a vittoria finale 
Per un mondu idéale 
ln nome di a purezza 
E di a santa richezza. 


E to ghjese maladette 
Di sangue si so cuperte 
E to prighere pietose 
Dinventonu stridi furiosi 
Ind’ e passione di u destinu 
Fu persu u sguardu divinu.


Sottu a l’ombra di Spagna Torquemata; 
Ch’elli ribombinu ormai 
ln nosti cori questi guai 
Purtati da l’antica storia 
Stampati in nostra memoria 
Ch’un che di nunda di piu supranu 
Che u rispettu di u cristianu. 


Schoelcher

Era puru natu inde una ricca famiglia 
ne hà prufitatu e a parechje a fatt’ imbiglia 
ma quandu ellu hà scupertu s’attrocita. 
Ha vist’i cristiani di quella razza culurita 
tu tt’intravulati avendu l’anima ferrita 
vinduti cume bestiame a li marcati.


Sempr’ a corpu viotu sottumessi impastughjatti 
omici e straziendu capi calati spin’ invurvati. 
cantendu a sottu voce lu so dulore. 
Da li so patroni demonii e scelerati odiosi 
avianu paura pinsendu mancu a rivultassi 
sapiendu chi solu a morte li cacciera.
 
Cu l’appughju di li so fratelli di a lumera 
Vittoriu ha fattu chi s’arristessi issa galera 
Chi di u schjavitu sia l’abulizione (Bis) 


Salvatichella

So nata a la campagna 
Allevata a lu fucone 
Cun’ mamma e surelle a fiancu 
É Ii mio tre fratelloni 
Sentendu cunta e folle 
Di babbu e di mammone 
E cusi s’he arradicata 
A meia l’educazione.


A mio casetta isulata 
Piatta in lu vertanese 
Ancu vecchja e scarciàta 
Ricevi ghjente curtese 
Cuma li to primi raggi 
Quand’ ellu spunta u sole 
C’hè pace è serenita 
Quessa he la mio vulunta


A mane a la svegliata 
Dopu ave betu un caffe 
Mi n’ he vogu sottu a pineda 
Ci pigliu un certu piace 
Mi pare d’esse in paradisu 
Quandu il sole carezza u mio visu 
E di tutte isse sensazione 
N’hé so piena d’émuzione.


Che tantu arburatura 
Inturnata so di macchja 
Mi sentu cusi sicura 
Selvatichella so chjamata 
Di campa cume voi altri 
Eiu un’ aghju primura 
He la vita ch’ aghju sce!tu 
E senza alcunu rigrettu.
 
A vita ch’eiu m’aghju fattu 
A passu cun’ cuntentezza 
Aghju per sola furtuna 
A liberta chi richezza 
E n’he ringraziu a Diu 
Di dami a so salvezza 
E ringraziu lu mio Diu 
Di sparte tanta bellezza. 


Tragica muntagna

Tanti signozzi e addisperi 
Per quelli d’oghje è queli d’eri 
Tanti pienti è grandi dulori 
Quantu lacrime a crepa core 
N’hè inghjeluside Ii giuvanotti 
ln questa di Ii vostri aggrotti


Le vostre cime so invigliati 
Muntagne in tutte stagione 
Tante ghjente n’hè so beate 
Cun’ventu è sole 0 nivaghjone 
Cantanu le vostre vadine 
D’aeque pure e cristalline. 


È ch’ellu sia u Monte Cintu 
Punta Minuta incu lu Falu 
Bella Licciola incu Verdattu 
A Paglia Orba è u Tafunatu 
A Punta Artica incu lu Tozzu 
Fiera Maniccia cun lu Timozzu


Quessi so siti di gran rispettu 
Ci vole à mentenne l’USu 
È quellu chi a vole fa soiu 
D’impatruniscesi d’issu locu 
Tandu si chi a dotta hè cara 
Di a so vita ellu ne paga, 


Muntagne bianche è luminose 
Vestute 0 nude sempre pumpose 
Bramade site per ogni cose 
Spessu è tantu tradimentose 
Tutti l’ani in le vostre zene 
Di piglia vite vi cunvenne. 


Cristella

Ritenutu aghju di te 
Cu he grande la to dulcezza 
N’he sentu sbuccia in te 
A prufonda tenerezza 
U to core cusi grande 
Sempre ellu he pronto a da 
Forze he un bisognu per te 
Di sustenne e d’aghjuta. 


Lingua materna

Di parla in la mio lingua 
Ci pigliu piace tamantu 
Di cantà in la mio lingua 
Per parechji hè un incantu 
Si certu t’anu smenticatu 
Provu eiu a ridatti fiatu.


Lingua mea ti vogIiu canta 
Tu la mio sola eredità
Lingua mai n’un ti lagni 
Ancu essendu rinicata 
Da certi di to flgtioli 
Di malendrini affucata 
Chi t’anu persu di vista 
Rendenduti cusi trista.


Lingua mea parla sacratu 
Di l’eruditu antenatu.
Lingua mea piu che nisunu 
Quantu n’he si stata offesa 
[n tempu di Santavugliu 
In’de le scoIe difesa 
Cun’li to fidi figlioli 
A to fiama ferma accesa.


Lingua mea tantu straziata 
Per me sacra in me stampata.
Lingua mea lingua materna 
Per me resterai eternal 
Da l’antenati lasciata 
Cun’li babboni amparata 
E cun’ speme in st’avenne cunfusu 
Chi to figlioli menteneranu l’usu.


Lingua mea he lu to nome 
Corsa he lu to cugnome. 


Casa di minana

ln la casa di minana 
se voi sapete ascultà 
C’ he una voce zitellina 
Chi si ne piatte quala 
l’.aIbitronu e lu castagnu 
Chi m’ anu vistu ingrandà 
S’anu chi di tantu in tantu 
Mi si verenu affaccà


Ci’aghju qui massi tisori 
Di poi la me ghjuvenru 
E di sti mumenti aIlegri 
Oramai un mi ne scordu piu.


A matina di bon’ora 
U muscu di bon caffe 
Chi minana priparava 
Per me figliolu di re 
Nantu lu gran tavulinu 
Mele latte e cunfitura 
Certe volta un biscutinu 
Co magnavu cu gran primura.


Si passava la ghjurnata 
Cun dulœzza e alIegria 
Sinamente à la serata 
À ghjucà inseme in armunia. 


Una vita cusi tranquilla 
Senza ave nissu castichi 
A campa cu a natura 
A mezu Ii nostri amichi 
Ma quantu n’aghju rigretti 
Di sta vita paisana 
Di sta ghjente cusi bravi 
Chi so partuti qualla.


C’era Ceœ u capraghju puru e sinceru, 
Lalola e zia Livia di u topu, e piu brave 
C’era Graziosu, Toto, zi Petru, Antone di u caffe. 
Zu Pichjarinu, Ghjasipolu, Matteu, Meme e Santacho, 
Ghjuliu di e Piazze, ziu Petru calabranu 
E za Livia barachedda


È dapoi tant’ annate 
Tutt’issu vecchju passatu 
A u filu di e staghjone 
N’un s’he micca scancellatu 
ln la casa di minana 
Se voi sapete asculta 
C’he sta voce zitellina 
Chi si ne piatte qualà.


Ci’aghju qui massi tisori 
Di poi la me ghjuvenru 
È di sti mumenti allegri 
Oramai un mi ne scordu piu 


Nantu rena

So falatu nantu rena 
aghju vistu una zitella 
ch’appruntava a so cena 
e si stava da per ella 
quant’ella m’ha fattu pena 
d’esse sola e cusi belia.


Mi n’he sa calatu a cantu 
fendu’un bellu surisu 
ella n’ha fallu altre tantu 
ma per rendemi décisu 
s’hà circatu un’altru cantu 
per fà mi scambià d’avisu, 
0 cume tu si mal’pensa 
eiu so bene allevatu 
facciu tuttu cun’ cuncenza 
cusi so stati amparatu 
tanta puru la to scenza 
un’faci mica un piccatu.


Mi pari be degurditu 
tu per esse un paisanu 
avia dighja capitu 
a vedeti da luntanu 
chi so ti dava lu ditu 
tu ti pigliavi la manu.
 
Un’ fideghja piu faccia’l’altri 
perch ‘ognunu pensa à se 
ma perche nai privacci 
d’issi piu belli piace 
veni’furia ch’eiu t’abbracci 
è fà l’amore cun’me. 


Dopu Issa bella stondata 
ch’e n’aviamu passatu 
aghju dettu a quella fata 
Ii vogliu resta featu 
ma ella si n’ he andata 
è solu mi sa firmatu.


BANDERA NOSTRA

I n trenta cinque di lu seculu diciottu 
di ghjennaghju fù pigliat’ a decisione 
in la cunsulta di’ u gruppu patriottu 
di adutta l’emblema di a nazione. 


Bianc’ e nera di lu moru stampata 
ella hè per li so figlioli cari 
l’isulani è l’altri di a pianetta 
a luce chi riscalda tutt’i cori. 


Quand’ in lu celu ella sbattuleghja 
alzendus’ sempre più fiera’ è più alta 
ch’ in lu ventu cù rimore sciaffitteghja 
sussureghj’ a scialma di a libertà. 


Testimone di la nostra antica storia 
baldanzosa hè issa bandera Corsa 
una ricurdenza d’issa memoria 
ghjè l’esserè di la Corsica nostra. 


Ella ci dà forza curaghju è fiatu 
per ricusà ogni sottumissione 
ella hè per lu so Populu fattu 
un vivace simbulu di a nazione. 


Pronti à tumbà so sempre l’insurreti 
nantu à strada di a liberazione, 
cunquisti sensa esse mai arresi 
i Corsi’ ùn campan’ in duminazione.

 
Dio vi salvi regina

Dio vi salvi, Regina 
E Madre universale, 
Per cui favor si sale 
Al paradiso. 


Voi siete gioia è riso 
Di tutti i sconsolati 
Di tutti i tribolati 
Unica speme. 


A voi sospira è geme 
Il nostro afflito core, 
In un mar di dolore 
E d’amarezza. 


Maria, mar di dolcezza, 
I vostri occhi pietosi, 
Materni ed amorosi 
A noi volgete. 


Noi miseri accogliete 
Nel vostro santo velo, 
Il vostro figlio in celo 
A noi mostrate. 


Gradite ed ascoltate, 
O Vergine Maria 
Dolce, clemente è pia, 
Gli affeti nostri. 


Voi, dai nemici nostri, 
A noi date vittoria, 
E poi l’eterna gloria 
In paradiso.