Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Donna dea - Canzone Corse

Donna dea

Diana di l’alba


Donna dea
Fata d’amore

Quandu miru li Sanguinari 

U sole tramonta, a muntagna hè bella 
Quandu miru li Sanguinari, 
Eiu sonniu à tè, à tè sunnierô …
 
Si per mè cum’è l’alturaghja 

Cuperta di neve, cù un biancu velu 
Si per mè cum’è l’alturaghja, 
Eiu sonniu à tè, à tè, sunnierô … 
 
Si per mè la donna ideale 
Quella chi ognunu un ghjornu aspetta 
Si per mè, la donna ideale 
Eiu sonniu à tè, à tè sunnierô … 
 
Vogliu campà à cantu à tè 
Pè tutta una vita fatta d’amore 
Vogliu campà à cantu à tè, 
Eiu pensu à tè, à tè penserô … 
 
Vogliu dorme vicinu à tè, 
Quandu chi Falcina taglierà la fune 
Vogliu dorme vicinu à tè 

E à fiancu à tè, mi addunirô …
 
Sô trè castelli
 
Era un castellu appesu à lu tracone 
A rente à l’elpa curava à Liamone 
O Cinarchesi, curona di u rughjone 
I Corsi d’oghje pigliate à testitnone 
Ma l’acqua corre è canta lu tracone ….

 
Sô trè castelli tutti à tamba di sole 
Cù fiumi è venti, anu armatu e so fole 

 
C’era un castellu ascosu in le grutelle 
I pinzi in tondu eranu sintinelle 
Signore Leca, ispartate e zitelle 
I Corsi d’oghje sô tante cialamelle 

U ventu spazza è sona in le grutelle 
 
C’era un castellu nant’à un mare di pini 
Cù centu archere è mille fantaccini 
O Vicerè, appruntate i mastini 
I Corsi d’oghje, semu bracchi o murini 
A spera d’oru accarezza li pini

 
Mariola di a Rocca  
 
In li monti di la Rocca 
Culà nentru à u castellu 
U sole ùn si cala mai 
Pè issi omi tanti severi

Per avè à quindeci anni, 

Sott’à l’ochji di u stranieru 
Purtatu l’acqua à la bocca 
Mariola hè trà ste petre 
 
Per sempre stu maladettu 
a si tene prigiunera 

 
Di sti lochi smimurati 
Mariola chi hè fatta schiava 
Un ghjornu chjama un acellu 
Per mandà lu à lu paese 
 
Dicerai, o bellu acellu 
Ch’ùn ne possu più di vive 
Frà tanti mori guerrieri 
L’anima ùn hà più dirittu … 

 
Per sempre stu maladettu 
a si tene prigiunera 

 
E precu lu me signore 
Di fà mi un bellu rigalu 
Dà mi l’ochji di st’acellu 
Per pudè vede a mo casa 
 
In lu paese d’Ulmetu, 
Un acellu volta è gira 
E sopr’à a listessa casa 
Cerca di fà si capisce 
I so ochji ùn sô più chjuchi 
Ma turchini è lacrimosi … 
 
Per sempre stu maladettu 
a si tene prigiunera


Pensate sempre à Mariola 

Chi more nentru à ste petre 
Eiu li mandu quessu Fiore 
di lu mondu lu più bellu …

 
Bandera mora 

Era un paisolu vestutu di dolu 
Toccu da u desertu, à gueru à campà 
Chi vulia vince a sorte chi stringhje 
A morte chi vola, a vole scaccià 
Per campà beatu cun fede è cun fiatu, 
Pensendu à u travagliu in cumunità 

Fighjendu l’avvenne, strappà e catene 
Cù in core un destinu ad ammaestrà … 
 
Era una bandera arritta è fiera 
Chi purtava a spera di a libertà 
Tutti adduniti, mai più banditi, 
Circhendu la via di a fraternità

Era una nazione, fatta di passione 

Ch’ùn vulia more senza rinegà 
La lingua la soia, la terra la soia, 
Duve so l’antichi per l’eternità 
 
Era un generale, riccu d’ideale 
Chi vulia dà li a so identità 
Storia calpighjata, storia marturiata, 
Un ghjornu, hà da vene a serenità 
 
So omi di storia, so carchi di gloria 
So elli l’eroi chi ci vole à ricurdà 
Paoli l’altieru, Sambucucciu è Sampieru 
D’elli ne so fieru, è vogliu pensà 
Chi corsu steraghju finch’e camperaghju 
Cun fede è orgogliu è la dignità … 
 
Ghjochi
 
Baddaremu a guerra in corti di a scola 
Suldati d’una stonda cù li scusali scuri … 

E lu prufumu longu di sta risa chi svola
Sarà d’inchjostru amaru è di … cunfittura
 
A spissu l’istatina, infiara l’aria bienna 
Da schjarisce in li visi, i nosci ochja ingriddati 
E tutti li sicreti spartuti dopu cena 

Ghjunti à li to labbra, so basgi impivarati 
Middi lumi d’arghjentu, di ramu è di mari 
In li vapori strani di la me zitiddina
Un firmaia più nimu, era notti mi pari 

E puri la to voci era cussi vicina …

E po veni lu tempu, più nudu è più sicretu 
Paru à li to ochji d’isuli ch’ùn so mei
Chi ciambotta li sensa è lu cori più chetu 
Brusgendu par istrada u vanu di l’idei 
Mimoria vagabonda, immensa è fantina 
Inventa lindumani à senta lu so fiatu 
Ch’ormai i to ricorda ùn so chè pulvarina 

U focu ‘lli so ghjorna m’hà dighjà cunsumatu … 
 
Middi rimori dati com’è tanti pricheri 
E li sapori vani di cio chi ùn fù fattu 
Firmaiani li toi à di ch’è tù nun c’eri
E tutti sti piaceri ch’eiu ùn t’aghju cuntatu


Middi rimi circati par di à tremavoci 

Ch’eiu ti tinia caru ma l’anni si so persi 
Ti sianu cuncessi sta tarra è una croci 
E com’è tistamentu un pocu ci sti versi…


Candida mamma 
 
Veni qui, o bà è posa una cria 
Parla mi di mamma, sparita tempi fà, 
Vecu in li to ochji morta l’alegria 
Ma lu nostru amore in core fermerà 
 
Parla mi di la so chjoma castagnina 
Li so ochji turchini, culor’di mare in là 
Conta mi la so bellezza vint’annina 
Dulcezza di core, nata per porghje è dà 

 
O mà, candidu fiore, 
O mà, duve si, o mà … 
 
Quale hè chi annannava e notte d’inguernu 
Cambiendu li turmenti in dolce campà 
Quandu mughjava a foce in paese à caternu 
Ella in casa nostra, sapia tuttu appacià 

 
Da ch’o mi ricordu di lu so dolce visu 
Inquatratu in salottu, sopr’à lu soffà 

Paria un anghjulellu calatu in paradisu 
Per sparghje amore è gioia à vuluntà

Ormai riposi per quelle alte cunfine 

Mezu à tanti fiori, prufumi à vuluntà, 
Induve cantanu l’acelli in le verde chjarine 
Induve correnu li fiumi di l’eternità. 

 
San Petrone
 
Cintu da lu castagnetu 
Da A Croce à A Salicetu 
Testimoniu è sentinella 

Cura tutta a Cursichella 
 
Ellu hà vissutu la storia 
Di la Corsica memoria 
Da Alandu la rivolta 
A Casabianca a cuncolta 
 
Da la Giraglia à Niolu 
Scopre ogni paisolu 

Si spasseghja in le campagne 
Franca tutte le muntagne 

 
Si cansa à le funtanelle 
Cunnosce tutte le stradelle 
E di li fiumi le sponde 

Di la furesta le fronde

Ma stà à sente u lamentu 
Trascinatu da lu ventu 
Di li castagni nustrali 
Chi assaltanu i pettali


E si sente à l’attrachjata 
Ind’è a machja intricciata 
U chjuchjulime di l’acelli 
E li fischi di li merli 

 
Da quassù vicinu à le stelle 
Addurmenta le caselle 
Di i mignulelli paesi 
Di la Castagnicci… appesi

 
Imbarruffate 
 
Si ne era scurdata di l’ora, Anghjulina chjachjarava 
S’inzergava cù la nora, u rustitu si brusgiava 

A vechja è la figliastra s’imbarruffanu à tutt’ora 
Una cosa piglia l’altra è ne ghjunghjenu à bullore


Anghjulina, a vechjetta, dumandava à Maria 
Compra mi una bissicletta per andà sinà Bastia … 

 
Aghju bisognu di panni per spassighjà in piazzetta 
A mo robba hà sett’anni, si ne ride Luisetta 

Cù le anche à cavichjolu, e spechjette à nant’à u nasu, 
Ti n’anderai à paghjolu è nimu ci ferà casu 

 
Ne si piena di malizia, voli ch’e stessi in cucina 
Eiu serva, eiu Maria, à curà ancu a cinina … 

 
Cù la vostra bissicletta, fate u giru di lu mondu, 
Pruvate cù Lisabetta, andate à lu prufondu 

Ne si corcia è faci a siesta, ti ne stai allungata 
Canti sempre è faci festa à lu bughju in sirinata


A to lingua hè arruttata cum’è a falce di Pittistu 
Ne si sempre arrabbiata, a ti taglierà lu Cristu … 

 
Tù nun sai fà la minestra, ancu menu coce un ovu, 
Ne si sempre à la finestra à curà puttachju novu 
Maria andava in giardinu, micca per piantà pumate 
Ma fà coce lu so spinu, tutta la santa ghjurnata 

 
Ch’ellu sia imbrustulitu, cum’è mele à lu fornu, 
Ne serà cusi finitu, ùn ci serà più ritornu … 

 
Paye efye to treno
 
Svise t’asteri tou voria
Stin aniforia 

K’ena potami fotino 
Kilai ston ourano 

Kimounte akoma ta pedia
Mesa stin rodia 
Ke m’ena thakry fotino 
Ta matia tous filo…  

 
Pai efiye to treno, efiyes k’esi 
Stalaymatia chrisi, stalaymatia chrisi 
Pai hathikes to treno, hathikes k’esi
Se yalano nisi, se yalano nisi…

 
Pires ap to kalokeri 
Stor mikro sou cheri
To lambero t’asteri
Ke piyes s’ali yi 
M’onira ke yo piyeno 
Na se perimeno 
Nero stamatimeno 
Se throseri piyi… 

 
Si ne nè andatu u trenu

E stelle di u Settentrione 
Si ne so svanite à l’arrèmbu di a culletta 
U fiume chi spampilleghja 

Corre versu u celu…
 
I zitelli dormenu 
Sott’à i milangrani 

E basgiu i so ochji 
Una lacrima lucida nant’à a maschietta …

u trénu si ne hè andatu 
E tù dinu 

La mio scaglia d’oru 
U trenu hè smaritu 
E tu dinu 

Versu un isula celesta …
 
Cù a to manuccia 
Ai pigliatu l’estate 
A luce di a stella 
Po si partuta versu d’altre cunfine

lnd’un sognu 
T’aspetteraghju 
Stancendu l’acqua fresca 
Di u fiumicellu 

 
Si ne hè andatu u trenu 
E tù dinù 
La mlo scaglia d’oru … 

 
A Morra cantata 

Cinque la morra, nun fà dirulleru 

Ottu la morra, nun fà dirullà 
Sei la morra, o lallalleru 
Quattru la morra, o lallallà … 
 
Tutta murrina, murrina murri 
Sei murrina, murrina murrà 
Ci si falatu, lalleru lalleru 
Marca la fine, o lallallà … 
 
Sette la morra, nun fà dirulleru, 
Cinque cinquanta, o lallallà 
Larga la manu, o lallalleru 
Larga la manu, o lallallà 
 
Ci si falatu, lalleru lalleru 
T’aghju piscatu, lalleru lallà 
Avà quill’altru, o lallalleru 
Ci falerà, o lallallà … 
 
Avemu vintu, o lallalleru 
Avemu vintu, o lallallà 
O Catali, arricate lu vinu, 
O Catali, lu feremu falà … 

Malacella
 
Malacella, tù chi canti, d’istatina à lu cilenti 
Ti mireti pochi vanti, pà li to virsetti quenti 
Ch’insitinisci la carri, da fà sbuttà li turmenti…


Ci ai intilatu lu cori, ci ai ficcatu un pernu 
Acillaccia maladetta, scatulita da l’infernu, 
Quandi tù ti sfochi tù, caschemu in lu to guvernu …


Acella di Satanassu, t’aghju intesu troppu sere, 
Cù lu fraiu di lu fiume è l’ughjuli di e mazzere 

Di tante case in paese, ai spentu le lumere … 
 
Ghjastimà vogliu per sempre, 
La sterpa di e malacelle 
Ci ai fattu tante pene è tante case urfanelle 
N’anu toltu ancu li sensi à le più belle zitelle …

Svita da le nostre loche, ch’ellu campi lu rughjone 
Ch’elli compiinu in eternu, Malacella, e to canzone 
E forse ritruveremu quellu sindu è quella unione … 

 
O Missè
 
O Missè, le vostre mani 
Dillicate cum’è seta 
Parianu fatte à posta   
Per tuccà ne la pianeta


O Missè, le vostre mani 
Dolce è bianche cum’è ale
Parianu fatte à posta
Per stringhje ne lu missale

 
O Missè, le vostre mani 
Eranu fili d’argentu 
Parianu fatte à posta 
Per pisà lu sacramentu


O Missè, le vostre mani 
Mi parianu tesori 
Parianu fatte à posta 
Per tene u calice d’oru 

 
O Missè, le vostre mani  
Eranu cum’è un surrisu
Parianu fatte à posta 
Per tuccà lu Paradisu 

 
O Missè, le vostre mani … 
Eranu mani di … santu

 
Frosti
 
Corri corri scurriata, ch’alliscicheghja a pianura 
Quandu ogni falciata hè di segnu è di fattura 
Sona sona a franchera, sfulfariccia in viaghju 
Pastore in muntagnera, timpani è ciucciabbaghju, 
Lampa lampa u chjuvale, à l’ora di l’annacquere 
Quandu in ogni vicale, à u pustime li rinchere 

Corri corri … sona sona … lampa lampa …!

Crocca crocca a ghjallina strifina u chjucu è lu maglione 
Frumiteghja ogni fera chi a iss’ore di caldione 

Chi a sciappittana si sente da luntanu 
In tempu di castagnera è sempre a spurtellu in manu 
Sguilla sguilla la candella longu a ogni filu 

Sottu à la piuvicinella versu l’acellu chi hè persu 
Crocca crocca… frumiteghja … sguilla sguilla…


Pichja pichja la pidata di u scarpu stacchittatu 
Nant’à la neve cutrata sottà lu celu stellatu
Corna corna la vittura di u fattore aspittata
Rumichendu la primura di la missiva sperata
Senti senti cio chi n’hè, quandu lu vechju si tace
Cio chi in lu so sguardu hè, cio chi la so mane face
Pichja pichja…Corna corna…Senti senti…


Chjama chjama u vuciume di quellu amore svanitu 
Hè tamantu dulciume in lu presente feritu 

Gira gira lu rilogiu, acu chi di più si sente 
Firmatu sotu in alloghju, spichjarunendu la mente 
Senti senti i scaccanumi di a felice niscentria 

Ch’elli s’accendenu i lumi per l’avvene è la so via 
Chjama chjama… gira gira … Senti senti … 

Senti senti … Senti senti… 
 
Vennere
 
Di tè vogliu furzà 
Le più secrete porte 

Entre per discità le più arcane forze 
Dà mi la manu 
Per li to verdi chjassi 
Cun furia è cun fracassi 
Per dissità mi à la to fonte 
E annigà mi in li to alpali fondi 
Per li to spinzi tondi 
Sazii d’amore è di piacè … 
 
Di tè vogliu francà le più folte guagline 
E crosciu, attippà li to monti è marine 
Dà mi la manu 
Per la to selva oscura 
In brama di primura 

Per gode l’ingannu piacè 
Dà mi la manu 
Scatena li furori muscanti à l’albori 

Dissazià mi infin’di tê .. 
 
Di tè, vogliu discioglie l’ardente capillera 
E tanti lacci fà per dumà la mio fera 
Dà mi la manu 
Per lu foscu rinale. di Vennere u pughjale, 
Frantu ê colmu di piacé 
Dà mi la manu 
Dopu sti dolci affanni 
Dà mi li to vint’anni 
E belle stonde inseme à tè.