Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Cum un omu - Canzone Corse

Cum un omu

L’altru latu


Cum un omu
A tè Pratendu

Dimila tù omu di a tarra 
Tù radica nudata dimila
U farru di a sottumissioni 
chi pesa in core à tè 
Tù chi a campatu forti com’è 
una pietra bianca 
Povaru, com’è povara hè a miseria 

Mutu, com’u povaru hè mutu 
Ma corsu, com’è u Corsu ùn hè più

 
Dimila tu omu di a tarra 

Causa di a me lotta dimila 
U farru di a sottumissioni 
chi pesa in core à tè 
A tè pratendu 
Forti, com’è una pietra bianca 
Povaru, inno, morghji oghji a miseria 
Mutu più, oghji parlu par tè 

Corsu si, com’u povaru hè mutu 
Ma libaru, quant’eddu si po essa 


Com’un omu

Com’à boi chi nascenu per strazzià 
Com’à boi, carni bona à macinà 
lntravatu o accusciatu, ùn si po lagna 
Un dumanda mai nudda, basta à dalli 
à manghjà 


Apri l’ochji 

Com’à pecuri, sempri pronti à suvità 
Com’à pecuri à fassi tonda ci vole (à) andà 
Quandu muntu, l’animali, chi li ferma à fà 
Un agneddu, par a pasqua sarà prontu 
à manghjà

 
Apri l’ochji 


Com’à porchi, ind’a cianga si ponu invaghjà 
Com’à porchi, ùn pensanu ch’a ingrassà 
Quand’elli sô techji, a trova a ponu vultà 
Un ani mancu u rispettu di quellu (chi) li dà 
(à) manghjà 


Apri l’ochji 

Parchi tù sè un omu 
Pesati è fà 
Tù chi sè un omu
Campa, com’un omu


Volta tù

Volta tù, stella chi m’ai lasciatu 
lnd’u bughju, solu, addisperatu 
A me strada hè scura senza tè

  
Volta tù, a vita ùn hà più gustu 

Issu silenziu pocu à pocu mi frusta 
Ogni ghjornu vale un annu per mè, senza tè 

Senza tè ùn trovu più a forza 
Di luttà di spalancà e porte 
Spinta la fiara chi lucicava in mè 

Senza tè, eiu ùn so più nimu 
Ma parchi s’accanisce u destinu 
Minghjinochju è dumandu perchè, à mè


Dimmi tù, dammi una raghjone 
A nostra storia ùn era chè passione 
Eri una stella, eru u celu per tè 

Dimmi tù, aiutami à capiscia 
Tamantu amore ùn pudia spariscia 
Simu listessi è sai cum’è mè, cum’è mè
 
Cum’è mè ai tesu a mani, 

E ci semu avvicinati pianu 
ln trimulendu addighjà di piacè 
 
U piacè d’un esse più chè unu 

Quandu ind’u mare si spechja a luna 
Ti n’arricordi, eramu cusi bè, cusi bè

Allora volta veni volta, un aspettu chè (a) tè 
Veni ti chjamu ti piengu, ti vogliu à fiancu à mè


A culomba è u falcu

I pedi arradicati ind’a tarra anacquata 
Di u sangue mischiatu di l’omi 
U to passu intravatu in issa tarra inchjutrasta 
Chi nun fussi mischiati l’omi
 
U to capu fasciatu. da a sciarpa pichjulata 
Chi dapoi trenta anni tù porti 

lnd’a to casa sarratu, di libertà privatu 
T’hè diffesu ancu u Santu Locu 

A u capu d’un statu
Tù sè statu purtatu 

Ma in chi statu hè u Statu 
A sangue è focu, ma sè statu 

lnd’u bughju lasciatu, da u mondu tagliatu 
Ti dumandanu di fà e to prove 

Oghje a to mani trema ma si sbaglianu 
lssi scemi, chi ùn hè di paura ma per forza 


Ai spartutu lu prezzu di a pace, hè in pezzi 
A culomba l’anu tomba ind’ovu 

Era, falcu feroce, divintatu ancu dolci 
E per cio l’anu tombu i soi 

A u capu d’un statu
Tù sè statu purtatu 

Ma in chi statu hè u Statu 
A sangue è focu, ma sè statu

L’ai sunniatu, di veda un ghjornu o l’altru 
Calati nant’a listessu alivu 

Una culomba è un falcu, fiancu à fiancu 
lngusciati, spartendu listessu nidu 


Epica pessima

lnd’è to ochji, l’agjhu lettu issu dulori 
lnd’è u to capu ribomba sempri issu rimori 
Ma ùn hè sbuttatu un pientu 

Ma ùn si hè intesu un lamentu 
Ma si hè strintu lu me cori 

lnd’è a to casa l’aghju annasatu l’odore 
Di un candeli chi lucica à cantu à i fiori 
Ma issu ritrattu inquatratu 

Issu surrisu senza fiatu 
Hà stracciatu lu me core

E a to tristezza s’hè cambiata in furori 
E a tuntia hà ingutuppatu I to valori 
Ai adupratu lu farru 
Per mette le cose à paru 
Per fà pienghje d’altri cori 

Oghje ai inchjavittatu a falce è uzappone 
lnd’è a to casa lasci a porta in cantaronu 
Dopu passata la piena 
Spunta a vita à mezu à a rena 
E sualsa lu me core


Jacky

Même si un jour à Knokke le Zoute 
Je deviens comm’je le redoute 
Chanteur pour femmes finissantes 
Même si j’leur chante « mi corazon » 
Avec la voix bandonéante 

D’un argentin de Carcassonne 

Même si on m’appell’antonio 
Que je brûle mes derniers feux 
En échange de quelques cadeaux 
Madame je fais ce que je peux 
Même si j’me saoule à l’hydromel 
Pour mieux parler d’virilité 

A des mémères décorées 
Comme des arbres de noël 

Je sais qu’dans ma saoulographie 
Chaque nuit pour des éléphants roses 
J’leur chanterai ma chanson morose 
Celle du temps où j’m’appl’ais Jacky

 
Etr’une heure une heure seulement 
Etr’un’heure un’heure quelquesfois 
Etr’un’heure rien qu’un’heure durant 
Beau, beau, beau et con â la fois

 
Même si un jour à Macao

J’deviens gouverneur de tripot 
Cerclé de femmes languissantes 
Même si lassé d’être chanteur

J’y sois dev’nu maitre chanteur
Que ce soit les autres qui chantent

Même si on m’appelle le beau serge 
Que je vende des bateaux d’opium 
Du whisky de Clermont·ferrand 

De vrais pédé de fausses vierges 
Que j’ai une banque à chaque doigt 
Et un doigt dans chaque pays 

Et que chaque pays soit à moi 
Je sais quand même que chaque nuit 

Tout seul au fond de ma fum’rie 
Pour un public de vieux chinois 
J’leur chant’rai ma chanson à moi 
Celle du temps où j’m’app’lais jacky 


Etr’une heure une heure seulement 
Etr’un’heure un’heure quelquesfois 
Etr’un’heure rien qu’un’heure durant 
Beau, beau, beau et con à la fois

 
Même si un jour au paradis 
J’devienn’ comm’j’en s’rais surpris 
Chanteur pour femmes à ailes blanches 
Même si j’leur chant’alléluia

En regrettant le temps d’en bas
Où c’est pas tous les jours dimanche

Même si on m’appell’dieu le père 
Celui qui dans l’annuaire 
Entre dieu le fit et dieu vous garde 
Même si j’me laisse pousser la barbe 
Même si toujours trop bonne pomme 
Me crève le coeur et l’pur esprit 

A vouloir consoler les hommes 
Je sais quand même que chaque nuit 

J’entendrais dans mon paradis
Les anges les saints et lucifer 

Me chanter machanson d’naguère 
Celle du temps où j’m’app’lais jacky 


Etr’une heure une heure seulement 
Etr’un’heure un’heure quelquesfois 
Etr’un’heure rien qu’un’heure durant 
Beau, beau, beau et con à la fois 


Pà stizza 

Meziornu, apri un ochju torbidu 
Stomacu in focu e gustacciu in bocca 
Cerchi a accoglie ind’a to memoria 
Cio chi ferma di spiritu chjaru 


Pena in capu e capu in pena 
Ma issu litru d’acqua hè a deci passi 
un passu è po’un altru 

Cerchi curaghju fighjuli u sulaghju 
A tola di a cucina 
A carreca chi s’avvicina 
Ma hè troppu forti 
E u to stomacu ti si volta 


Un’ora apri l’altra è listessu statu 
Bocca secca, hè finita la festa 

A sete ti strangola è ti brusgia a gola 
Voli l’acqua e trovi u vinu 


Hè u prezzu à pagà 
Pà una nuttata chi fù storica 
Testimoni a l’appoghju 

Fermera ind’e e memorie 
I to fratelli di latte 
So tutti stati stumacati 
Di i to valorosi fatti 
E t’imbuffi, è t’imbuffi 

Ma ti svegli 
u spechju in faccia ti righjetta 
L’imagina d’un omu affanatu 

Cerchi a forza di movati l’ossi 
Aio, dino un sforzu, arritu 

A risera eri un lione eri 
U rè di tuttu u rughjone 
Ma oghje chi un cè più nimu 
Ma oghje ùn sè piu nimu
Solu u vilenu glorificatu 

Ti dara faccia umana 
Ma di a toia eiu ùn aghju brama

Ventu spaventu

Quandu soffia forti u ventu 
O chi timpacciu par mè 
E cusi mali mi sentu 
Quandu soffia forti u ventu 

No, ùn hè micca u sciroccu 
Chi mi tribbula à mè 
U sciroccu eddu ci porta 
Parfumu di mente è di tè 


Parchi mi faci cusi mali 
E mi cotra l’ossi à mè 
Cumu si chjama issu vintacciu 
Chi mi paria sparitu, quali hè ? 


Un hè micca u maistrali 
Chi mi spavinteghja à mè 
U maistrali chi scuzzula 
Di tantu in tantu, faci bè 

Pocu c’importa u so nome 
U ricunnisciareti spergu bè 
Faci sciappittà una bandera 
Chi svintulava in quaranta trè 

A bandera di a vargogna 
Vittoria di u mali nantu a u bè 
Allora ancu s’eddu soffia forti 
Sarra a to porta à issu ventu què


Distinu
 
A pena apartu l’ochji 

Ci hè vulsutu à briunà 
lntu ppatu pa i pedi 

Per pudè l’aria truvà 
E à u me primu pientu 
lntesu sciaccamanà 
Ghjenti allegri è cuntenti 
Di sentami singhjuzzà

 
Ti salutu lu mondu.
O tinta criatura 
E a to prima stonda 
hè fatta di paura 


Passatu lu manghj’è dormi 
Si cumencia à marcghjà 

A strappà qualchi paroddi 
A la scola devi anda 
lmpara à leghja à scriva 

E sopr’à tuttu à cuntà 
Po’a sera ghjuntu in casa 
E lizione à vulinta 


E tu scopri lu mondu, u me 
tintu ziteddu 

Vivu è spenseratu 
Dolci cum’è l’agneddu 

Frusti li banchi di scola 
Sè cappiatu in sucetà 
Cumencia una vita nova 
Un omu ai da divintà 

U pineddu o una cazzola 
Un mistieri à imparà 
Bisogn’à stantà u pani 
Par pude pighjo pagà 


Ti scuzzula u mondu. 
mez’omu chè tu sè 

Sô finiti li ghjorni di 
ghjochi di ziteddi 


E to mani so mucati 
U to capu ùn sà più bè 
Sè a scelta hè stata bona 
Sè a to strada era per què

 
Ma hè passatu u tempu 
Oghje hè tardu è sai bè 
Ch’edda fussi longa o corta 
Hè scritta cusi per tè


Ti saluta lu mondu, o tinta criatura 
A to ultima stonda hè fatta di paura