Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Da scunghjurà a sorti - Canzone Corse

Da scunghjurà a sorti

Cunscenza


Da scunghjurà a sorti
Uffesa

Era èpica trafalata è una vita tribulata
A Francia l’avia lasciati’ssi Corsi abbandunati
U stragneru era patroni è i Corsi stranciaconi
E patiani suffrenza bramendu a resistenza
Pà Cirnea chi hè malata è propiu maltrattata
Vuleti essa assistati ma chi seti diventati ?

Palisava a so rabbia com’è un aceddu in cabbia
Chi canta u Pattriotu ùn abbandona u to ortu
E ramèntati di a lumera chi oghji s’addispera
Mancu più un clandestinu pà difenda u nostru innu
Duva so Corsi d’onori chi t’aviani u valori
Un so morti in Ponte Novu ma cèrcani u rinnovu


A a vita, à a morti, pocu imprema a nostra sorti
Femi campà ‘ssu paesi chi riceva tanti uffesi

Quista Corsica l’aghju vista, sprufundata è spruvista
U cunsumu ci tumbava è u francesi ci cantava
“Seti roppa insanguinata, stacciata è vastata
E u Statu vi affonda è a vi metta prufonda
Marighjata culuniali d’unu spiritu fatali
Chi ci porta a cundanna è à spessu c’inganna

A ‘Ssi Corsi traditori ch’ùn so cà malfattori !
Si mantena a francisata ind’a menti culunizata
Da u solde è l’intaressu chi dà tantu sucessu,
Appetitu è sfruttera quandu si campa à a straziera
Si ni mori Cursichedda, muntagnola è ribedda
E tumbeti a spartera, fiertà di a bandera


Vicinu à u pastori staraghju cantadori
E pà l’argricultori daraghju u me sudori
Pà ‘ssa tarra machjaghjola d’una via campagnola
Chi sbanda u magnunu di l’elettu u cunsumu
Ni faciu u ghjuramentu sottu à u tistamentu
Difendu a me Pàtria è a me pena s’infiara

Quand’eiu vecu ‘ssa catena, di l’angoscia è di a pena
Chi stringni a me storia, un ideali di mimoria
Firmaraghju suldatu contru à u falcu è l’assistatu
E m’approntu à fà battaglia cù chitara è tanaglia

40 anni aghju passatu è sempri suminatu
Contru a sottumissioni è ‘ssa vera riprissioni
Un passu d’indiatura, a più sincera è più pura
Contru à ‘ssi scurnachjoni è ‘ssi canti di magnoni

Hè una lotta di cuscenza contru a smintichenza
Pà ‘ssa vechja nazioni, u sveghju di passioni
A a vita, à a morti, pocu imprema a nostra sorti
Femi campà ‘ssu paesi chi riceva tanti uffesi !


Scalini

À l’usciu d’issa porta
Fruntiera versu l’andà
Da l’entre è u sorte
Pè l’infora vagabundà

Issi scalini patinati
Cù scarpi è pedi scalzi
Quantu volti francati
In li stonde i più pazzi

U rivecu scappà
Issu tempu scalinà
Ch’ùn pò richjappà
À to chjama o minnà

Usati per gradini
Si ne facia pusati
Pè ghjucà à l’induvini
Di quelli inamurati

Illusione di cuncerti
D’un ombra chì ci balla
U tempu ci si diverti
Arrimbatu à sta scala

U rivecu cantà
Issu tempu chjachjarà
Ch’ùn si pò scantà
È mai più scuntrà


Cù sintimi mischiati
fatti à intervalli
Di ricordi sbuculati
Ci sò i codda è falli

È pò l’ultima ochjata
Postu quì à malpinsà
In fondu di a scalinata
Solu oghje à cunvirsà

U vecu ormai avà
Issu tempu mintuvà
Ch’ùn si pò ritruvà
E lacrime asciuvà


U Ghjardinu Neru

Da l’antichi pasciali d’un locu testimonu
Riscaldatu di vita è di soli d’orienti

Si ramenta è si lagna u monti Caucasu
Ma un trova manera di siccassi li pienti

Musulmanu o christianu, eccu lu so distinu
Da li turchi à li russi, da l’imperi i putenzi
Ottamanu, pirsianu, quali fù à l’iniziu
Di u « ghjardinu neru » è di tutti i so lenzi.


Di quali era u tortu, à quali darà raghjoni ?
U filu di a storia, u frombu di cannoni
Sè nè sò sicuri hè ch’in u sò cori batti
Turnarani in l’alturi di l’altu Karabakh

Mez’à l’acqui saliti di lu caspianu mari
A disgrazia di l’omu avanza passi à passi
In una cità mischina chjamata Kalbajar
Ani trovu u curaghju di brusgiassi li casi

A li dii chì sanu à mimoria antica
E la dulcezza pura chì si sà metta in anda
Smintichendu l’orgoliu chì tutti i sguardi accica
Punaranu à a fina una sola dumanda :


Cuntinuà

Ùn sentu più frombi fiuminali, ùn vecu più a luci di u fanali
Pianu pianu m’addurmentu, in ‘ssa tarra di scumpientu o turmentu
Ùn sentu più l’aceddu cantà, l’anticu innu di a libertà
Luntana hè, a casa di minanna, l’ultimu pientu di a me mamma

M’ani sarratu è incarciaratu, ind’u mondu tribulatu
A sola scusa d’essa culturali, di palisà a suffrenza suciali
Mi rimpròvani la verità, di pettu à la falsità
Oghji m’ani cundannatu, mà eiu socu cappiatu


Cuntinuà è sempri marchjà
Cuntinuà è sempri sunnià

Cuntinuà è mai sminticà
Cuntinuà è sempri cantà

Vòlini spingna l’ultima fiara, di u me cori in piena fiumara
Tacesi senza più lutta, rinnuncià senza mai puetà
Campà ch’ind’a me menti, svaniti sò li turmenti o pienti
Oramai la rima s’hè sciolta, par cuntinuà la rivolta


La rivolta !

Malgradu la sintenza viaghja o cresci a me spirenza Affacca la me culomba, à lu zogliu di la me tomba,
È cusì ch’ani scrittu à l’eternu un umaghju afflittu

Cuntinuà è sempri marchjà
Cuntinuà senz’addisperà

Cuntinuà è mai sminticà
Cuntinuà è sempri cantà

Cuntinuà…


A Scelta

A via d’un paese chi stà arrimbatu à a storia
Cù ferite impastate in a mente cumuna
In sè

U chjassu,
Chi suvita u solcu di u nostru passatu
Burdinale di l’omi chi l’anu tracciatu
E sempre sunniatu

Issu fiatu chi ci porta ,arradicatu in senu
Affarendu a so via incu l’estru serenu

D’un essaru sfidatu d’appettà l’avvene
Mà quale lu po tene
avà ?

Sta scelta,
Di francà l’oceani scopre d’altri paesi
E po d’amparà, arte è sapè nuvelli
Per tè

Dumane,
Vultaraghju prontu cu a fede sicura
Incu a brama pura di a libertà

È di a verità

Muntagna di Bavedda

Parenu tuccà u celu
Sti forche appinzati
Da e ribbe di pulischellu
A li monti tavunati

In la rocca cusi alta
Per lu versu petricosu
L’arghjettu ellu ci salta
È ci trova u só ascosu

O muntagna di Bavedda
Di a verdura si surrisu
Luce tale una stedda
Viccinu à lu paradisu


Sbuccianu i primi fili
Frà monte è sciapali
Sin’à li tempi veranili
Per l’onda in fiuminali

Score l’ultima piuvita
Per francà la sichina
inacquàcci a vita
Fin’à pieghja è marina

O muntagna di Bavedda
Di a verdura si surrisu
Luce tale una stedda
Viccinu à lu paradisu


Musa Corsa

Una voci, una canzona
m’invita à un viaghju
Mi rallegra di passiona
È hè spechju di curaghju
Ogni Corsu piglia forza
Cantendu a tarra corsa

Sò sti soni sò sti versi
Chì accendenu la storia
Tutti sti mumenti persi
Imbrividi di a mimoria

A sperenza à a riscossa
Cantendu a tarra corsa
Viculu di milli voci
Di lu cori medicina

Sempri liati à la croci
Diu vi salvi regina
Di la Cultura la scossa
Cantendu a tarra corsa

Hè stu ventu cusì schiettu
Musa in ogni rughjonu
trimuleghja in lu me pettu
Cum’un rughju di lionu

U fervori di a nostra mossa
Cantendu a tarra corsa
Hè Corsica chì m’invita
Nant’un chjassu verdulinu

lu baddu di a vita
In lu reami divinu
Ancu l’anima hè cumossa
Cantendu a tarra Corsa


S’infiarani l’elementi
À lu son’di Cursichedda
Focu, acqua, tarra è venti
Si maritani incù edda
Hè scrittu à la mina rossa

Cantendu… Quidda chì ci faci rida
Quidda chì ci faci pienghji
Quiddu scopu di ogni sfida
È st’amori ch’ùn si spenghji

A tarra corsa !


I Fatti Muti

Frisciu chì và
In pulvaricci
Ribomba è subbitu sparisci
Da scriva l’estru di i ghjorna
u celu a dicci
In una lingua ch’un si capisci


Di una manu fatta falcina
Si puddarà sculpì cà ruina ?
Un Pineddu di furia è dulori

Un pò piattà i to culori
Camparà sempri vicinu
Camparà lu to distinu
Camparà lu nosciu amori


Da fà li eterni i toii l’ori

Surrisu chì sà
Di l’infiniti
Cuntà li passi ch’un sò scritti
Salvà li strani dimonia
Curà firiti
Creda in l’animi aflitti

In una manu turnata tristezza
Ci vidii una carezza
Darè à i fati à vulintà,
Lu curaghju di palisà

Camparà sempri vicinu
Camparà lu to distinu
Camparà lu nosciu amori
Da fà li eterni i toii l’ori


A Fedi

A fedi ùn pò dubità
Omu à tena è pò à sà
In ogni lochi di u mondu
Hè un sintimu prufondu

A fedi edda ùn pò smizzà
Hè simbulu di parità
Qual’hè chì t’hà di più valori
À palesi à lu signori ?

A fedi edda ùn pò tumbà
Hè simbulu d’umanità
A forza ùn pò essa scura
Quandu lu mali n’hà paura

A fedi hè ancu libertà
Di pudè scegli u so campà
Hè vita senza catena
Pà u passatu è l’avvena

A chì creda hè putenti
lu cori hè la surghjenti
Pà lu spiritu maestru

A fedi franca lu pinsà
Cunfini è fina ùn ne hà
Una preghera in l’altura
Si spavers’in la natura

A fedi pò ancu currà
Ogni dulori pò stancià
Aldilà d’ogni ferita
In l’altru mondu ci hè una vita

A fedi aiuta in lu campà
Parmetta d’ùn mai fiancà
Hè pudè sparti lu so pani
Senza dumandà cumpani

A fedi edda ùn pò calà
Forti hè la so vulintà
Da pudè goda li so ori
Ringraziendu lu signori


A Tinaglia

Semi populu senza voci
Picculu, mutu è annigatu
Chì prega sempri a croci
D’essa un ghjornu libaratu
Mà tinutu in tinaglia
Trà u statu è a canaglia
Populu fieru è arditu
Di qualità, virtuosu
À mè m’ani sempri dittu
Chì u Corsu hè gluriosu
Mà videndu a realità
Mi dicu ch’ùn hè verità


Punteddu d’ipucrisia
Dopu muti, cegh’è cionchi
Mi pari chì l’ideulugia
Hè tinuta da i gronchi
U pugnu chì era pisatu
Mafiosu hè divintatu


À parlà d’indipendenza
Sò li primi in li caffè
Mà comu fà resistenza
Trà l’affari è u soldu rè
Di lu nostru l’ideali
Ne facin’ usu cummerciali


Ci semi sempri battutu
Parch’edd’ùn ci sia clani
Mà l’inverciu hè accadutu
Cù u puteri è i so danni
Da stragneri rimpiazzati
È da i nostri ammazzati


Sè l’aziona ch’hè decisa
Da l’omu periculosu
Pò ammantà à u visu
Di quiddu ch’ùn hè mafiosu
Divent’u nostru ideali
Bucia individuali


Di quiddu eternu nemicu
Sbiri certi sò avali
Intaressu pà essa riccu
Cù decizioni murtali
Cù mafiuseddi assassini


Tarra è Corsi in pulvina
Quidda ghjustizia in attesa
Si ne stà in spettatori
È festighjeghja l’offesa
Quand’un Corsu si ne mori
Cumplicia di a mafia lucali
Corri u sangui nustrali


Trà li mafiosi è u statu
Compiaraghju cù una spera
Nimu ùn cacciarà u fiatu
È smattarà a prighera
Quand’u maceddu compiarà
Si parlarà di libartà


Di stintu l’eroi

Era un ventu infultratu
In a valle bughjicosa
Chi arruffava lu muscu
Per dà l’eternu riposu
E lascià per testimoniu
Una muca dulurosa

Tu sintinella d’onore
Chi trasmetta a so accarezza
E diserba u sin valore
Per ùn lascia ch’e a salvezza
Siccà li pienti cun amore
Per purtà a purezza

Chi a l’alba sbuchja u sole
Cume u spechju di l’avvene
Chi stintu ùn hè fola
E fiurisce in sampiternu
Per purtà ab eternu
Per campà ab eternu



E pò lu sonniu corre
Per ‘ssi monti tralasciati
Chi pè sceglie la so sorte
Un ci vole da esse abbalanati
E puru dà la so voce
Per pudè parà li venti

L’anni passi è tu rispiri
Incu a forza è u curaghju
Di u suldatu senza suspiri
Chi si ramente u paisaghju
« è chi ne serà d’oghje d’eri »
Podassi dumane lu viaghju

Chi a l’alba sbuchja u sole
Cume u spechju di l’avvene
Chi stintu ùn hè fola
E fiurisce in sampiternu
Per campà ab eternu

Per campà ab eternu


Cantu pà una Stella

Prichera ò cundanna fatta à l’immensità
Una stundaredda
Ghjastimendu a notti chì hà purtatu culà
Una santa stella
Malasorti chì chjama una vita à l’aldilà

A rombu di canzoni è mezu à i risati
Scrivaremu à to brama…di campà

Brionu firmatu à l’anciu di a to voci
Ribomba sott’a croci
Anghjulu svanitu à u fior’ di l’età
Chjamatu stella
Un dumani sarà di goia è d’umanità
Incù l’amori chì pudemu dà arrubaremu à l’eternità
Pà lacrimi di stondi, solu qualchi sicondi

L’accunsentu di turnà…di sunnià

Sunnià…


U to fiddolu t’aspetta

A l’attrachjata turchina
D’una ghjurnata d’istati Posta annant’à a marina
Chì azzicò tanti risati
In u soli chì si rifletta
U to fiddolu t’aspetta

Ghjunt’a friscura d’inguernu
Chì u celu si faci arti
chì si sviota l’internu
Pela è cori cupparti

In l’epica chì si rigretta
U to fiddolu t’aspetta

Dopu una cena infinita
Fatta à gustu di spartera
quali a goia s’invita
Pinsendu à quiddu chì era
In u ricordu chì assesta

U to fiddolu t’aspetta

In una paghjella sulenna
Quandu hè tempu di fiera
Ind’a mani chì sumena
Stintu è granu pà spera
A tarra sempri pà scelta
U to fiddolu t’aspetta

Quandu a menti si rivolta Imparendu una nutizia
È chì a cuscenza sciolta
Si ricusa l’inghjustizia A rappia chì si disceta
U to fiddolu t’aspetta

A l’ora di lu ritornu
In issa vita ò aldilà
Sappia chì u to fiddolu T’aspetta è t’aspittarà.


Aldilà

D’un soffiu di vindetta, s’accenda una brusca
In a volta cilesta da rinviviscia u campà
Di una tarra chì trema, una storia ch’un si pò sguassà

Sò u falcu , a faeta, a fiumara infantimata
Una rivolta guerriera, un brionu pà purtà
D’una esistenza la spera chì dumani andarà….


Aldilà di a me tarra, aldilà di u sunnià
Incù la feda di li mei è quiddi ch’anu da vultà
Aldilà di la custera è di a rialità
Alzaremu la bandera sopra i cimi di l’umanità

C’anu amutulitu l’ombra chì ci curaia lu passu
Afunia chì ci sfonda è c’impona à stà bassu
mà un strepitu ribomba, è l’abbissu si metta à sunà

sarà aspra à facenda, mà ci tinaremu saldi
impastaremu à lighjenda à l’innasta di li mani
una mossa chì si tenda è dumani andarà…

Una storia ch’un si po sguassà pe la me tarra eiu vogliu sperà
Resistenza, Rivolta e Liberta


Quis ut Deus

Cumbattantu di lu mali
Lumu drentu à la timpesta
Hè lu capu generali
Di la milizia celesta
Nant’u scudu di u suldatu
Quis ut deus hè stampatu

In parechji religioni
Michael hè mintuatu
Guardianu di la leggioni
Di virtù incurrunatu
Vittoria pà sempiternu
Contr’à lu dannu è l’infernu


Di a feda pruttetoru
Quandu l’omu hà paura
L’arcanghjulu difensoru
Di lu dragonu scunghjura
Gran’cavalieru alatu
Forza chì ci dà lu fiatu

A la fina di lu mondu
Pà tutti l’anim’errenti
Ghjudici di l’altru mondu
L’ultimu ghjudicamenti
In la bibbia lu mentoru
Di a balancia detentoru

In Corsica festighjatu
Di tanti ghjesgii patronu
Ascu, Ocana, Muratu
Lu so divinu sedionu
In coelum ora pronobis
Semper sancti Michaelis

In nome di u Padre, di u Figliu è di u spiritu Santu,

Amen hè cusi sia, hè cusi sia