Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
Isula - Canzone Corse

Isula

Guelfucci Petru


Isula
Isula idea

Isula idea di la mio alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì ci chjama
Fiore chì s’apre è dà la brama
Isula

 
Isula radica di a mio vita
Rispiru d’una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i battelli
Isula

 
Isula idea di u viaghju
Di l’odissea ch’eo feraghju
Mandile spartu di li mio sogni
Mandile crosciu ùn ti vergogni
Isula

 
Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a frasca s’alza è ci balla
Cum’è un penseru di farfalla
Isula

 
Isula idea di li mio strazii
A voglia mea, mai ch’è tù sazii
Ochju abbagliulatu da u sole
Ochju calatu di ogni amore
Isula

 
Isula fata è mai morta
Cuscogliula chì u ventu porta
À u locu ascosu di u core
Duve u ricordu ùn pò mai more
Isula

 
CANTU
 
Per sti cimoni spartiventi
A ù cantu eo t’invitu
Da fà ribumbà mari è mondi
E l’orizonti à l’infinitu.

 
Chì sò canti di u cumunu
In l’aghjasole di u ritrovu
E canti vechji di rivolta
A u fà di u ghjornu novu.

 
A nome di speranze nostre cantu
U tempu vivu di e mosse cantu, cantu.

 
Cantu per l’eterne ferite
Silenzii amari è mughjipienti
E per esilii è per battelli
E per sti maricuntinenti.

 
Cantu si ! Cantu in la to voce
L’idea ch’ùn si vole more
Quand’ella vene svegliamondu
A u chjoccu di u mio core.

 
A nome di speranze nostre cantu
U tempu vivu di e mosse cantu, cantu.

 
Cantu d’avvene incaminatu
E cantu scemu di l’amore
Fiorpuesia innamuratu
In bocca à l’eternu pastore.

 
Attu à fratellu luntanu
E cutate à l’inghjustizia
Paròlle sfocu per viaghju
E versi fiumi d’amicizia.

 
A nome di speranze nostre cantu
U tempu vivu di e mosse cantu.
U tempu vivu di e mosse cantu.

 
U LAMENTU DI PETRUCCIU 
 
Ch’ell’ùn fussi mai spuntatu
L’albore issa matina
A nutizia chì hà purtatu
O la mio trista ruina
U mio figliolu anu tombu
À Petrucciu u mio culombu.

 
U mio Petrucciu era un fiore
Prufumatu di bellezza
Giuvanottu di valore
Senza alcuna gattivezza
U so core era un mulinu
D’amore per u vicinu.

 
Quant’hè crudu lu dulore
Chì m’affanna è mi stringhje lu core
Quant’hè dura la mio sorte
A mio pena hè troppu forte
Brutta sterpa maladetta
Diu ferà a to vindetta.
Brutta sterpa maladetta
Diu ferà a to vindetta. 

 
INNU 

Hè lampàtu quellu voceru
Di tondu à li me sensi
Mi cusgite le primure
Mi mucidisce la mente
Mi lighjite libri arcani
Chì ciambottanu lamenti
Ch’ellu pianti quellu voceru.

 
Hè lampàtu lu caracolu
Di tondu à lu me capu
E mi ne fate lu chjerchju
Cùn tantu sangue landanu
Duve li spavechji vechji
Vanu à ciambuttà l’umanu
A l’eternu
Ch’ellu pianti lu caracolu.

 

Hè lampàta a granitula
Di tondu à la me storia
M’ete toltu lu locu
Di li me sogrimemoria
Vanu vani cunfratelli
Chì ciambottanu misteri
A l’infernu
Fateli piantà issi mughji
Fateli sguassà issi chjerchji.

 
Hè tramuntata l’angoscia
Accampata di timori
In a pianura di e brame
Si incamina un chjarore
E’pè l’alba cusi linda
U mio crede s’innamora
Indirizzate issu lume
Ch’ellu corghi à la madre.

 
U CIGNALE 

Da la punta à la Giraglia fin’à capu Pirtusatu
Ci si nè trova piu d’unu cacciadore rinumatu
Ma lu cignale maestru so eo chì l’aghju tumbatu.

 
Fù lu trent’unu di dicembre a stagione venia à fine
Nè pigliedimu la strada à le stelle matutine
U fiore di l’omi valenti è di le bestie mastine.

 
I trè ghjacari chjamati Orbu, Culombu è Pichjone
Sgualtri quant’è la saetta feroci più chè leoni
Mi sbucconu arruvimendu da l’impostu à lu Stagnone.

 
L’animale era feroce è di gran’musculatura
Ma nùn c’hè statu scrittore per nutallu in scrittura
E nùn c’hè statu pittore per ritrattalu in pittura.

 
D’un solu colpu tiratu à lu saltu l’aghju tombu
E si vide piove focu ancù fulmini di piombu
Per tutti quelli cuntorni inturnati dà lu ribombu.

 
Ci volse una settimana intera per fà la spartizione
Chì c’era centu paesi di sette è ottu cantoni
E ognunu pratendia à la massima purzione.

 
E tuttu lu mondu sanu China, Francia è l’Ingliterra
Bianchi, neri è frisgiulati chi cunnoscenu a so cera
Dice chì animale di quessi ùn ci n’hè nantu à sta terra

 
I PAISOLI D »OREZZA
 
Tu chi da lu to castellu 
Vedi orizonti luntani 
Aprendu lu to purtellu 
Scobri Orezza e Ampugnani 
E casi di u Surbellu 
L’hai a purtata di mani

 
Se tu guerdi a manu manca
Vedi Croce d’Ampugniani
Ce Casalta e Casabianca
U Silvarecciu a cantu a Pianu
In cima di l’altra Branca
Olmi,Scata e San Damianu

 
Suppranici u cantone
U luntanu e u viccinu 
De Piedicroce a Stazzone
Brusticu e Piedipartinu
Casa in fondu di Cherchetu
Pied’Orezza e Carpinetu

 
Di punta,a tiru d’acellu
Ben esposttu,in pienu sole
Granghjola e u so castellu
Ce Monaccia e Piazzole
Valle,Rapaghju e Parata
So piatti inde a so burgata

 
Bellu nidu di virdura
Paisoli furtunati
Ce silenziu e aria pura
L’usi so pocu cambiati
Si vive in a natura
cume i nostri antenati

 
Ti pregu curagiu e forza
Per mentene sta surghjente
Quella di l’Anima Corsa
Cusi prufondu e putente
Ch’ella u’n cedi a nisu’n scossa
Sempre fiera e sempre ardente. 

 
PAISAGHJI 
 
Mi frisgianu a memoria
Issi capelli riccamati
Ochji calisgine è storia
Pè isse strade è lochi amati.

 
Sopr’à l’acqua d’istatina
A to faccia di nunziata
Collu d’acula marina
Cù la pelle basirgata.

 
Labre d’uva malvasia
Cum’è duie ale accuppiate
Fronte spechju è puesia
Di settembre vi n’andate.

 
Chjar di luna nustalgia
Cù li pianti di la fata
Bocca toia via via
Lingua è parulla fidata.

 
E bracce chjama luntana
Spinu d’alba è di serenu
Dinochje di la sulana
Pochju chetu è tempu pienu.

 
Cù la so sete liata
E to mani à lu scupertu
Focu è fola sunniata
Di e to ghjambe à libru apertu.

 
U to corpu muscatellu
Pianu pianu rispiratu
Nant’à l’onde lu batellu
Di u ricordu prufumatu.

 
Un billicu nidicale
Sessu ventu inzuccheratu
In pettu nidu è piuvale
Un cor d’acellu sfiatatu.

 
CAVALLU
 
Onfànella di stu mare
T’ hanu chjamatu Cavàllu
E strade di lu moi mondu
Ti terrenu da cunfina
Si à l’orlu di l’infernu
O principessa turchina
N’ant’ a lu to mare malatu
Oghje u ventu hà cantatu

 
Onfànella di stu mare
T’ hanu chjamatu Cavàllu
Banditu st’incettadore
Chi scurticheghja u to visu
Scalatu da mare in là
In cerca d’un paradisu
Ma sulchighjatà hè la to rena

 
Onfànella di stu mare
T’ hanu chjamatu Cavàllu
Maladi vogliu à lu strettu
U marosulu isulanu
Chi sbatticciulava tantu
E s’ammansa pianu pianu
Chi ùn bastanu é to ghjasteme
Per parà cio chi omu teme

 
Onfànella di stu mare
T’ hanu chjamatu Cavàllu
L’onde ingorde di u terraniu
Ponu anigà e to brame
Qui firmera una voce
A palisa e cundanne
Nant’ a lu to mare malatu
Oghje u tonu hà cantatu