Warning: Constant WP_CRON_LOCK_TIMEOUT already defined in /htdocs/wp-config.php on line 91
So elli - Canzone Corse

So elli

L’arcusgi


So elli
A TÈ SURELLA

Senti u stridu di u chjonchju
Ribumba trà mez’è fronde
E u rughju sopra l’onde
Di Tavignanu u camonchju
Acqua chieta sbond’i muri
Oghje nè simu sicuri


Ascolta u fiscu stridente
Di l’omu addisperatu
Nant’è sponde splendurente
Ellu cerca l’altu pratu
Quellu chì frischja a notte
Forse chjamerà a morte


Senti ughjulà lu ventu
E ‘animali famiti
Q uè so voce di spaventu
E anime di riniti
Streghe maghi surpatore
Cresce lu nostru terrore


Ma un’appia timore
Sippii curagis’e fiera
Camina sin’a la sera
Senza teme lu rimore
Di sti lochi di furore
Nè feremu u nostr’albore


Tempu ghjunt’a la casetta
Trinca versu a Bocca piana
Quì ci canta una fuutana
E un nè manca filetta
Tandu sarè a mio fata
Eper sempr’a mio spusata


Un trema più zitelletta
Manc’un pensa a la morte
Un lettinu di liletta
Ci ferà fransà a notte
E inseme sparteremu
A passione chi ci move…


E schjarisce u caminu di a notte clandestina.

CORE VIVU

Cume un batellu chì s’affonda
Sbattutu da lu marosu
U mè core in la ronda
Di l’ore cerca riposu
Cumè un chjosu insalvatighitu
Ch’un cunnosce più rustaghja
U mè core innumighitu
Sparisce sott’a lanaghja


U mè core terra sfruttata
Senza à t’acquàta hè siccatu
U ventu scemu di a spiccata
Corre in lu mio sangue malatu


Cumè ana leccia in la furesta
Aghjumpata sott’a la venta
U mè core in la timpesta
Di li guai è lu turmentu
Cumè un prigiuneru languente
Volta in la so pagliaccia
U mè core fruttu ardente
S’hè persu in la to fumaccia


U mè core terra sfruttata
Senza à t’acquàta hè siccatu
U ventu scemu di a spiccata
Corre in lu mio sangue malatu


Cumè la si tronca l’ardetta
Sott’u passu furesteru
U mè core toccu di a saetta
Sbrighiuleghja d’addisperu
Cumè una barca in lu mare
Chì lotta per truvà porta
U mè core in l’acqua amare
Di li to ochji si nè mortu


U mè core terra sfruttata
Senza à t’acquàta hè siccatu
U ventu scemu di a spiccata


Paghjella

Tante surprese à ssu mondu 
A l’omu prima di more
Quandu mai ellu ci pensa 
Tuttu cambia di culore
Cumu averà fattu a sorte 
Tantu velenu d’un fiore.
Corre in lu mio sangue malatu


SÒ ELLI

Figlioli di stu sole chì piccia le cuscenze
E scrivenu a storia contr’a le preputenze
Fratelli di stu ventu chi porta le sperenze
Di populu Corsu elli so le sustenze
Sò elli


Anu fattu a scelta di campà per dumane
Acelli di a notte ch’un temenu L’arcane
A l’orlu di a machja versu d’altre montagne
Sò elli


E si tù è so eiu à porghjelli la manu
E simu centu milla è un populu sanu
Quandu fiurisce a machja à l’entre di lu branu
A custruì l’avvene è suminà lu granu
Sò elli


Sò elli è simu noi machjaghjolu è cappiaghju
Fiaccule mai spente da sparghje lu messaghju
In lettere di focu à lu mese di maghju
Quandu a la turchina cumminciò lu viaghju
Sò elli


Senza mai stancià nè mai rifiatà
Cumbattenti d’onore di Santa Lihertà
Parechji sò spariti à o fior’ di l’età
Surghjent’è acque linde di lu fium’unità


Parechji sò spariti à o fior’ di l’età
Surghjent’è acque linde di lu fium’unità.


TESTIMUNIANZA

A notte pianu pianu, sparghje lu so mantellu
Per sti boschi spugliati, tracarchi di sognu
Spentu l’ultimu fiatu, si sventa la cucagna,
In fondu di lu celu, spunta a prima stella,


Per sti bughjali nudi, chì u freddu ha sicatu
Un si sente un fiatu, u silenziu nasconde,
E u frombu di u fiume, chì fughj’a mezz’è sponde,
Ribomba per i chjassi chì a brina ha cutratu.


Per sti paesi persi, arrimbati à l’eternu
U tempu s’hè firmitu, lascendu tuttu apertu
Ste case fallate, sti carrughji diserti
Fermanu testimoni, soli nant’un quadernu.


Sè tempurale soffia, certe volte si sente
Cullendu per i chjassi, u passu di u pastore,
U so spiritu chì corre, trascinà u so dulore,
S’anima ferita, si sguassa ind’è mente.


Certi ghjorni si sente, purtati da li venti
U pientu di a terra, chì mughja u so lamentu,
A so chjame si sparghje è corre nanta l’onda
Per fà cresce in le mente, a sperenza di u mondu.


A l’aggrotu d’un scogliu, hè natu un fiore biancu
U so lume risplende, si span’in la natura,
E a brina chì sguile, cun fedde annacquerà
Sumenta in lu mondu, per sparghje LIBERTA…


CANTEMU

O Corsu si sà
Ti piacè à festighjà
A ser’à vechja
E dinù à cantà


Sinà l’alba chjara
A festa feremu
Canzona cusì cara
Cun tè noi ci steremu


Vinu da ghjettà
Robba da manghjà
Lasciemuci andà
Un ci femmu pregà


Sin’à l’alba chjara
Fors’ancu di più
Sumenu di ghitara
A un puvenne più


Ghjacchetta cacciata
Barett’incalfate
Eccu ghjunta l’ora
Di qualch’impaghjellate


Quandu l’alba chjara
Ci ferà l’occhjata
Cù a nostra moglia cara
Ci feremu una ballata


Tutt’inseme cantemu
E am’è cusì sia
Cantemu chì vulemu
Sparghj’un pò d’allegria.


CORSI CI STEREMU

Aìo cari aìo care
V’invidemu a cantà
Per via chì oghje pare
Un sapemu più la fà
Pare ch’è nostre canzone
Parlanu chè di tumbà
Ci volenu dà lezzione
« Sò furdani què si sà »


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
Ma sempre impetteremu
A culunizazione


Aìo cari aìo care
Vichjamemu a festighjà
Per via chì oghje pare
Un sapemu più la fà
I sapient’intenziunati
Ci volenu fa passà
Per un pugnu d’alienati
« Un li lascieremu fà »


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
Ma sempre impetteremu
A culunizazione


Aìo cari aìo care
Ci tocc’a fraternizà
Per via chi oghje pare
Un sapemu più la fà
E curnachje e vulpacce
Stridanu quind’quallà
Simu Corsi per’a pace
« A chì prezz’o sgiò cumpà »


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
Ma sempre impetteremu
A culunizazione


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
E inseme feremu
A Corsica Nazione.


LOTTA GHJUVENTÙ

Intorn’ una bandera
Un pugnucciu s’hè pisatu
Mughjend’a la terr’entera
Babbu ghjè incarceratu
Ma sò d’un populu fieru
E per ellu lotteraghju
Francia è to sole sumente
So schiavitur’è affani
Annacquate di surgente
Sanguinose tutti ‘anni
Ch’imbruttanu l’innucente
E prutège l’assassini


Intorna una bandera
Mille pugni so pisati
Strident’a la terr’entera
Libertà per l’inghjuliati
Corsica Nazione era
Un ci simu sminticati
Francia tutt’è to milizie
Un ghjorn’anu d’à cascà
E tutte lè to inghjustizie
Approntati a pagà
Aspettendu ssè nutizie
Sempre fronte si ferà


Lotta ghjuventù
L’avvene si tù
Lotta ghjuventù
L’avvene si tù


Intorna quessa bandera
Populu si piserà
Cantend’a la terr’entera
L’alba di a so Libertà
Fendu risplend’a lumera
Infine di l’unità
Francia tandu morcerà
In l’umanu a cuscenza
Una scelta si ferà
Un appia tantu speranza
Chì corsu un si scurderà
Di tant’anni di suffrenza


Lotta ghjuventù
L’avvene si tù
Lotta ghjuventù
L’avvene si tù


RICORDI

Mi ricordu era zitellu
D’un paese cusì bellu
Tra lu mare è la muntagna
In sta terra di Tavagna
A sera ghjunt’a la notte
S’aprianu tutt’e porte
Chjuchitavan’e canzone
In gira quellu fucone


Quandu l’alba si pisava
Per i chjassi spass’ighjava
Ascultendu quellu fiume
Spettinatu per e schiume
E machje di lu circondu
Era tuttu lu mio mondu
Ogni fiore chì sbucciava
Cun dulcezza mi parlava


A ghjuventù hè passata
Ma sta terra m’hè firmata
Fendu solchi in lu mio core
Suminenduci l’amore
E fiurisce più chè più
Stu ricordu di ghjuventù.


SUMENTA

Kristoferik Battiteri
Da Ghjuvan Bernardu a tè Maddi
Landatu duzuen hazia
Hè sumenta di libertà
Kristoferik Battiteri
Da Guidu Orsoni a tè Maddi


Kristoferik Battiteri
Da Ghjuvan Bernardu a tè Maddi
Pitzu duzuen argia
Hè fiaccula d’umanità
Era kustean bidia
In noi sempre camperà.


Kristoferik Battiteri
Da Guidu Orsoni a tè Maddi
A linchjostru di a soria.
Zuen odolen goriaz
Scrivite voi la mimmoria
Bizidalduen zuen gisaz.


Kristoferik Battiteri
Da Guidu Orsoni a tè Maddi
Upopulu smentigherà
Zuen hitzailen izena
Ma u ricordu firmerà
Zuen bisaien irria.


De Christophe à Batti,
de Jean Bernard à toi Maddi,
la graine que vous avez planté
est semence de liberté
de Christophe à Batti
de Guy Orsoni à toi Maddi.


De Christophe à Batti,
de Jean Bernard à toi Maddi,
la lumière que vous avez allumé
est une flamme d’humanité,
en nous montrant le chemin
Elle vivra toujours en nous.


De Christophe à Batti,
De Guy Orsoni à toi Maddi
à l’encre de l’histoire
au rouge de votre sang
vous écrivez la mémoire
afin de vivre à votre rang.


De Christophe à Batti,
de Jean Bernard à toi Maddi,
Le peuple oubliera
le nom des assassins
mais le souvenir restera
du sourire de vos visages.